Un grup de reflecţie înfiinţat la Palatul Cotroceni a publicat un raport în care defineşte identitatea naţională, pe de o parte, şi instrumentele populiste din societatea actuală, care a atras nenumărate critici din partea unor voci ale societăţii civile. Acestea reproşează raportului că nu are acurateţe ştiinţifică şi că, la conceperea lui, au fost ascultate voci mult prea conservatoare ale societăţii care nu ar reflecta în mod real identitatea naţională.
Autorii raportului consideră că identitatea naţională românească nu trebuie înţeleasă ca o esenţă fixă sau ca un dat imuabil, ci ca o identitate de sinteză, rezultată din suprapunerea şi reconfigurarea continuă a unor moşteniri istorice, culturale şi civice diverse. Potrivit analizelor recente ale Grupului de Reflecţie Strategică „România în UE”, această identitate se construieşte în jurul unor piloni precum limba română, memoria istorică, credinţa creştină şi orientarea occidentală, dar şi prin trăsături de mentalitate, prin experienţa diasporei şi prin raportarea la proiectul european. În această viziune, identitatea naţională şi cea europeană nu se exclud, ci se completează, iar soluţia pentru depăşirea populismului nu este izolarea, ci consolidarea unui patriotism civic, deschis, democratic şi compatibil cu valorile Uniunii Europene.
News.ro a stat de vorbă cu coordonatorul grupului, prof. Sergiu Mişcoiu de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, care consideră că ”una dintre cauzele principale al populismului este, pe lângă expunerea la un discurs antiliberal şi antieuropean, proasta guvernare care a caracterizat, din păcate, o perioadă lungă de timp, acţiunea publică în România”.
Raportul poate fi consultat AICI
News.ro: Cum a venit solicitarea, din partea Palatului Cotroceni, de realizare a unui astfel de raport?
Sergiu Mişcoiu: Grupul România în Uniunea Europeană este un grup de reflecţie care a fost fondat în toamna anului 2025, pe lângă Preşedinţia României, şi se întruneşte regulat pentru a discuta cu preşedintele Nicuşor Dan o serie de subiecte care sunt legate de apartenenţa României la Uniunea Europeană.
Şi preşedintele solicită, din când în când, rapoarte de la acest grup. Iar acest raport este rodul participării a 13 membri ai grupului care au răspuns la 5 mari întrebări, trei vizând mai degrabă chestiunile legate de identitate şi ultimele două vizând chestiuni legate de patriotism şi populism. Eu, împreună cu profesorul Silviu Rogobete de la Universitatea de Vest din Timişoara am sintetizat ansamblul acestor contribuţii şi am găsit numitorul comun al acestora. Ceea ce a rezultat este acest raport.
News.ro: Cum au fost aleşi membrii acestui comitet? A fost o alegere?
Sergiu Mişcoiu: Nu este alegerea noastră. Eu ştiu doar că am fost invitat să fac parte din acest comitet de consilierul Valentin Naumescu şi probabil că şi ceilalţi membri ai grupului, dar nu cunosc care este procesul prin care a luat naştere grupul de reflecţie şi a fost decisă componenţa acestuia.
News.ro: Vă întreb asta pentru că am văzut că majoritatea membrilor săi sunt profesori la Universitatea Babeş-Bolyai. Sau au legătură cu aceasta.
Sergiu Mişcoiu: Nu cred că sunt majoritatea cu legătură cu Babeş-Bolyai. De la Babeş-Bolyai sunt, dacă numărăm pe domnul Naumescu, este consilier prezidenţial. Cred că mai sunt trei.
Suntem trei colegi care suntem la Babeş-Bolyai, dar sunt colegi de la Universitatea de Vest din Timişoara, la Universitatea Bucureşti, din alte centre universitare şi din medii academice independente.
News.ro: Care sunt concluziile acestui raport, principalele întrebări şi principalele răspunsuri?
Sergiu Mişcoiu: Principala concluzie legată de chestiunea identitară este aceea că, în ciuda ceea ce a fost promovat în spaţiul public la un loc comun, identitatea europeană şi identitatea naţională nu se exclud reciproc, ci, din contră, pot fi potenţate reciproc şi că există o necesitate destul de stringentă ca, în perioada următoare a discursul public, cel puţin canalizat dinspre preşedinţia României, dinspre alte zone de decizie şi influenţă să meargă în această direcţie, în prezentarea congruenţei dintre cele două tipuri de identităţi, asupra unui comun identitar european şi românesc, tocmai pentru a contracara discursul conform căruia cele două identităţi se exclud reciproc şi deci ar fi necesar să alunecăm într-un suveranism cu iz patriotard, care ne-ar dezbăra de această pierdere a identităţii româneşti prin impunerea identităţii europene.
Cea de-a doua concluzie este cea legată de populism şi aici o mişcare mai degrabă îndrăzneaţă ar trebui să fie principala acţiune dinspre factorii de decizie din România. Contracararea discursului populist poate fi realizată printr-un contradiscurs al democraţiei liberale care să pună accentul pe valoarea adăugată pentru societate şi pentru individ a formei de organizare democratice pluraliste.
Acest lucru nu se poate întâmpla doar în zona aceasta retorică, ci trebuie să se întâmple şi în zona unei guvernări. Una dintre cauzele principale al populismului este, pe lângă expunerea la un discurs antiliberal şi antieuropean, proasta guvernare care a caracterizat, din păcate, o perioadă lungă de timp, acţiunea publică în România. E cu totul necesar ca apropierea dintre cetăţeni şi instituţii, stat şi societate să se realizeze pe baza unor realizări concrete.
Asta înseamnă democraţie deliberativă, participativă, implicarea cetăţenilor în decizie şi o guvernare care să fie mult mai responsivă faţă de întrebările legitime pe care le au cetăţenii despre ce le aduce statul, cu ce contribuie statul la viaţa lor şi care sunt, mai ales, perspectivele lor, dincolo de un orizont de timp foarte limitat.
News.ro: Au apărut deja critici ale raportului. Una este legată de numărul de persoane de la Universitatea Babeş Bolyai. Conform raportului, sunt 5 persoane de aici. De asemenea, au existat critici în spaţiu public, că, în grup, ar fi persoane mult prea conservatoare care ar fi contribuit ele la creşterea acestui discurs prin tolerarea persoanelor cu înclinaţii de extremă drepă sau un discurs ultraconservator.
Sergiu Mişcoiu: Da, grupul este, din punct de vedere ideologic, fragmentat, aşa cum cred că este şi spectrul general intelectual în România.
Adică, din acest grup fac parte persoane care au o orientare mai degrabă social-liberală, printre care m-aş număra şi eu. Există liberali mai pur sânge, există conservatori, există o paletă largă de curente reprezentate aici şi desigur că în cadrul grupului de reflecţie, de aceea, sunt grupuri formate din intelectual, există dezbateri cu caracter academic şi ideologic, evident.
News.ro: Un alt aspect care se reproşa raportului, că de fapt este doar o înşiruire de termeni, că n-are nimic academic în el şi că n-are studii sociologice concrete în spatele ipotezelor emise. Sunt critici reale?
Sergiu Mişcoiu: Dacă am considerat că acest raport este un raport ştiinţific, aşa ar fi, însă el nu este un raport ştiinţific.
Este un raport privind starea de fapt a societăţii în legătură cu cele două elemente puse în discuţie – identitatea şi populismul. Poate să se inspire şi din lucrări ştiinţifice, însă el nu are un caracter ştiinţific, academic, nu este un produs intelectual. Este un raport care serveşte acţiunii publice şi are ca scop informarea Administraţiei prezidenţiale în legătură cu o serie de aspecte şi, desigur, este bazat pe o sinteză a opiniilor celor care au contribuit.
Deci nu este un raport bazat pe date cu totul ştiinţifice şi nu şi-a propus deloc să fie un raport academic.
News.ro: Cum arată identitatea românească? Cum putem să o definim? Ce o caracterizează?
Sergiu Mişcoiu: Identitatea românească este caracterizată prin o serie de elemente precum credinţa în existenţa multimilenară pe teritoriul acesta pe care îl numim Carpato-Danubiano-Pontic, în continuitatea unui popor latinizat. Aceasta ar fi prima caracteristică care reiese din ceea ce se consideră românii că sunt. Apoi are un filon legat de credinţa ortodoxă şi de alte confesiuni subsidiare, dar în special de credinţa ortodoxă. Are o dimensiune europeană care iarăşi nu trebuie neglijată, generată în special de eforturile de modernizare din secolul al XVIII-lea şi secolul al XIX-lea plecând de la Şcoala Ardeleană şi racordarea la mişcarea iluministă europeană. Şi aceste elemente sunt importante şi într-un fel contracarează dimensiunea tradiţional-religioasă imprimată de ortodoxie. Apoi, sunt o serie de caracteristici legate de statutul, odată de spatiul post-imperial şi inter imperial al Ţărilor Române şi al Transilvaniei, care au evoluat prin această despărţire progresivă faţă de imperiile ţarist, otoman, habsburgic şi această caracteristică de interimperialităţii marchează filonul identitar românesc ca o contrareacţie la dominaţia externă.
Şi, în final, desigur, trebuie adăugat proiectul unităţii, unificării naţionale, care e o parte componentă a identităţii noastre, cu racordare înspre valorile occidentale, în special pe filiera franceză din secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX, caracteristici care au marcat profund modul în care se raportează, de exemplu, individul la stat, forma de stat, unitatea de tip iacobină care seamănă cu cea a Republicii Franceze, seturi de valori şi repere ca cele lingvistice, ca cele culturale, care sunt racordate mai degrabă cu Franţa.
News.ro: Toate aceste lucruri sunt chestiuni care erau valabile şi acum 50 de ani, şi acum 35 de ani, adică pare că nu s-a schimbat nimic în percepţia românilor în democraţie.
Sergiu Mişcoiu: Da, nu s-a schimbat nimic în mentalitate, dar nu s-a schimbat şi există o diferenţiere, de exemplu, pe regiuni, mă gândesc. Nu am intrat în asemenea elemente în cadrul studiului şi mi-ar fi greu să detaliez aici. Şi eu cred că aici sunt mai degrabă contribuţiile, de exemplu, a lui Daniel David, la Psihologia poporului român. A studiat în detaliu diferenţele regionale.
News.ro: Provocarea populismului şi identitatea europeană prin elementele pe care le-aţi descris par foarte, v-am spus, foarte din trecut. Şi mă gândeam dacă există vreun istoric implicat în demers.
Sergiu Mişcoiu: Istoric, adică un istoric problematic sau un profesionist istorc. Păi, domnul Pecican, de exemplu, este istoric şi chiar este specializat în problema identităţii. Este specializat în identitatea Transilvaniei şi în identitatea europeană.
News.ro: Care e valoarea acestui document, care va fi impactul lui public? Cât de important este că preşedintele este preocupat să stabilească exact ce înseamnă identitatea românească actuală şi să o definească, că până la urmă este un mod de a defini, şi dacă acest demers nu are el drept urmare creşterea populismului?
Sergiu Mişcoiu: Sper că nu va creşte populismul, că atunci ne-am faultat singuri. Nu, eu cred că preşedintele a dorit să înţeleagă mai multe lucruri, de aceea cere aceste rapoarte. Acestea sunt, în primul rând, pentru informarea sa şi discuţia pe care am avut-o în acest grup de reflecţie a fost de trei ore, la care a participat neîntrerupt preşedintele. Deci a fost cu noi acolo şi a pus întrebări relevante, multe dintre ele, adăugându-se în raport, adică fiind pe lângă acesta. Scopul este, aş zice, în fază cu ceea ce se întâmplă în multe ţări ale lumii, unde există grupuri de experţi în diverse domenii care informează, dezbat, aduc argumente şi contraargumente pe care le pun pe masa autorităţilor publice.
În România fenomenul acesta este extrem de slab. Parlamentul apelează foarte rar la grupuri de experţi, alte instituţii se consideră omnisciente şi nu încearcă să deschidă dezbaterea către societate. Din punctul acesta de vedere, este mai degrabă excepţional la noi acest lucru, că există asemenea grupuri, dar este cât se poate de obişnuit.
Nu cred că preşedintele a vrut o definire strictă nici a populismului, nici a identităţii în acest raport, pentru că cu siguranţă vor rămâne întotdeauna zone neacoperite şi raportul îmi pare că exprimă opinii care au fost cu greu închegate, uneori erau discordante, ale diverşilor membri ai grupului. Dar cred că principala funcţie este aceea de a informa, de a discuta, de a analiza. Nu cred că va face obiectul unor decizii imediate sub forma aceasta, ci va hrăni în continuare o reflecţie mai largă asupra unor politici publice care ar putea să vină de aici.
