Iranul a anunţat duminică, la câteva ore după anunţul suspendării atacurilor americane, că se află pe punctul de a încheia un acord cu Omanul privind Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic care concentrează tensiunile din războiul din Orientul Mijlociu, relatează AFP.
Crucială pentru comerţul mondial cu hidrocarburi, această rută maritimă este din nou blocată de Republica Islamică de la reluarea, la începutul lunii iulie, a confruntărilor cu Statele Unite, provocând perturbări majore în economia mondială.
Iranul, care nu doreşte o revenire la situaţia dinainte de război, autorizează deocamdată o singură rută de-a lungul coastelor sale şi intenţionează să păstreze controlul asupra strâmtorii, situată şi în apele teritoriale ale Omanului.
În iunie, deschiderea unei rute pe lângă Oman a stârnit furia autorităţilor iraniene, dar se pare că se conturează un compromis, dacă e să dăm crezare Teheranului, întrucât Muscat nu a reacţionat imediat.
„Suntem pe punctul de a ajunge la un acord privind o rută acceptabilă pentru ambele părţi – nici ruta nordică, nici cea sudică -, cu respectarea drepturilor suverane ale fiecărei ţări şi garantarea intereselor noastre naţionale şi a securităţii noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmaïl Baghaï, la televiziunea de stat.
Şeful diplomaţiei, Abbas Araghchi, citat de agenţia oficială de presă Irna, a considerat, la rândul său, că negocierile se află „pe drumul cel bun şi se află în faza finală”.
Redeschidere „completă şi totală”
Sâmbătă, anunţând suspendarea bombardamentelor, Donald Trump, care a instituit un blocaj al porturilor iraniene ca represalii pentru închiderea strâmtorii Ormuz, a făcut din nou apel la deschiderea „completă şi totală” a strâmtorii.
Însă un acord între Iran şi Oman nu ar avea „nicio legătură cu redeschiderea sau menţinerea închiderii”, a asigurat Esmaïl Baghaï, afirmând că strâmtoarea era închisă din cauza „tuturor măsurilor ostile” luate de Washington.
Calea maritimă, prin care trecea înainte de război o cincime din comerţul mondial cu hidrocarburi, fusese redeschisă pentru scurt timp după semnarea unui protocol de înţelegere între Iran şi Statele Unite la jumătatea lunii iunie, apoi a fost închisă din nou odată cu reluarea recentă a confruntărilor.
Donald Trump a declarat că a renunţat la noi atacuri „la un nivel (…) de forţă şi putere nemaiîntâlnit de la cel de-al Doilea Război Mondial”, la cererea ţărilor din regiune, cu condiţia ca un acord cu Teheranul să fie încheiat rapid, în special cu privire la Strâmtoarea Ormuz. „Liniile generale au fost convenite”, a adăugat el, fără a oferi mai multe detalii.
De la începutul conflictului, declanşat în 28 februarie de o ofensivă israeliano-americană, preşedintele american a ameninţat în repetate rânduri că va bombarda masiv Iranul, ba chiar că va anihila „o întreagă civilizaţie”, înainte de a-şi schimba radical poziţia.
Potrivit agenţiei oficiale de presă saudite, Donald Trump a purtat o conversaţie telefonică cu prinţul moştenitor Mohamed bin Salman, un aliat-cheie în regiune, care l-a îndemnat să „acorde prioritate dialogului pentru a reduce tensiunile”.
Eforturi diplomatice
La cinci luni de la începutul războiului, care a provocat mii de morţi, ţările mediatoare se străduiesc să readucă părţile beligerante la masa negocierilor.
Însă, potrivit lui Hassan Ghashghavi, un deputat iranian şi purtător de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Naţională, sunt în curs negocieri diplomatice pentru a reînvia protocolul de acord.
Mediatorii din Qatar şi Pakistan „ştiu că problema principală este cea a strâmtorii Ormuz, element-cheie al dosarului în acest moment, şi are loc un schimb de opinii” pe această temă, a spus el, în timp ce Abbas Araghchi s-a întâlnit, printre alţii, cu omologul său saudit şi cu şeful armatei pakistaneze.
Potrivit presei americane, Washingtonul avea în vedere noi bombardamente masive în cursul weekendului: CBS News menţionase, în special, posibilitatea unor atacuri împotriva rafinăriilor de petrol şi a centralelor electrice, conduse atât de Statele Unite, cât şi de Israel, ceea ce ar fi reprezentat o premieră în ultimele două luni.
