Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) atrage atenţia că 61,4% dintre români nu îşi permit o săptămână de vacanţă pe an, potrivit datelor Eurostat, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă major pentru economie şi societate, care reflectă o polarizare economică accentuată, în contextul în care puterea de cumpărare este în scădere pentru o parte importantă a populaţiei.
Se remarcă, însă, şi o schimbare de comportament, în locul unui sejur clasic de şapte zile, mulţi români aleg vacanţe de 4-5 zile, city-break-uri sau sejururi scurte, inclusiv în perioadele de extra-sezon.
„Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) consideră că datele publicate de Eurostat, potrivit cărora 61,4% dintre români nu îşi permit o săptămână de vacanţă pe an, trebuie privite nu doar ca o statistică, ci ca un semnal de alarmă major pentru economie şi societate. Turismul nu este un lux, ci o componentă esenţială a calităţii vieţii, a sănătăţii populaţiei şi a productivităţii economice. Procentul de 61,4% reflectă o polarizare economică accentuată şi arată că o parte importantă a populaţiei este exclusă de la accesul la servicii turistice din cauza erodării puterii de cumpărare”, se arată într-un comunicat al ANAT.
Datele Eurostat confirmă faptul că piaţa turistică din România devine extrem de polarizată. Pe de o parte, există un segment de turişti cu venituri medii şi ridicate, care continuă să călătorească şi să îşi planifice vacanţele, iar pe de altă parte, o masă largă de români a intrat într-o zonă de „supravieţuire” a bugetului de vacanţă. Practic, peste 60% din populaţie este complet exclusă din piaţa turistică, din cauza diminuării puterii de cumpărare, un fenomen care se reflectă inclusiv prin scăderea volumelor în turismul de masă, se menţionează în comunicat.
„Trebuie să privim acest procent de 61,4% nu doar ca pe o cifră statistică, ci ca pe un semnal de alarmă pentru economie. O industrie turistică sănătoasă înseamnă o populaţie mai odihnită şi, implicit, o economie mai productivă. Vacanţa nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorităţi, ci să rămână o componentă accesibilă a vieţii de familie. ANAT va continua să susţină măsuri care sprijină puterea de cumpărare şi accesul românilor la vacanţe”, declară Cristian Bărhălescu, preşedintele ANAT.
Bugete optimizate
Reprezentanţii ANAT spun că este vorba mai degrabă de o schimbare de comportament, decât de o renunţare în masă la concedii. Astfel, în locul unui sejur clasic de şapte zile, mulţi români aleg vacanţe de 4-5 zile, city-break-uri sau sejururi scurte. Totodată, există o orientare tot mai puternică către perioadele de extra-sezon, precum lunile mai, iunie sau septembrie, când tarifele sunt semnificativ mai mici.
Programul „Înscrieri Timpurii” (Early Booking) a devenit esenţial pentru numeroase familii. Românii au învăţat să cumpere vacanţe cu 6-9 luni înainte pentru a beneficia de reduceri de până la 30-40%, iar, în paralel, se observă şi un interes crescut pentru rezervările de tip Last Minute. Mulţi turişti nu mai planifică pe termen lung şi urmăresc ofertele de ultim moment pentru a obţine reduceri importante. Renunţarea completă la vacanţă rămâne ultima soluţie, pe care agenţiile de turism încearcă să o evite prin oferte mai flexibile şi adaptate diferitelor categorii de buget, se arată în document.
Reprezentanţii ANAT atrag atenţia că un rol esenţial în economia ţării îl joacă şi voucherele de vacanţă – „Turismul intern se dezvoltă în mod direct şi datorită acestui instrument de stimulare a consumului turistic în România. Fără vouchere, procentul celor care nu îşi permit un concediu ar fi fost semnificativ mai mare”.
În acelaşi timp, turiştii au devenit mult mai atenţi la modul în care cheltuiesc, ceea ce obligă agenţiile şi hotelierii să investească în conceptul de „value for money”, oferind experienţe care să justifice fiecare leu cheltuit, arată ANAT.
Cererea pe litoral, concentrată în iulie şi august
Litoralul românesc continuă să fie cea mai căutată destinaţie de vară, însă cererea este concentrată în principal în lunile iulie şi august, în timp ce pentru turismul montan există o cerere constantă pentru escapade de weekend. Problema nu este lipsa dorinţei de a călători, ci limitarea bugetelor disponibile, susţin reprezentanţii ANAT.
De asemenea, turismul balnear şi cel montan beneficiază de o cerere mai constantă pe parcursul întregului an. Staţiunile balneare, precum Călimăneşti-Căciulata şi Băile Felix, atrag volume importante de turişti datorită biletelor de tratament şi ponderii ridicate a turiştilor seniori.
În acelaşi timp, destinaţiile interne se află însă într-o competiţie directă cu pieţe apropiate precum Bulgaria, Grecia şi Turcia, care reuşesc adesea să ofere un raport calitate-preţ mai bun pentru bugetele mici şi medii.
Cât priveşte destinaţiile de turism rural precum Maramureş şi Bucovina, se observă menţinerea unui nucleu stabil de turişti. ANAT remarcă că marjele de profit sunt afectate de faptul că mulţi vizitatori cheltuiesc în principal pentru cazare şi masă şi mult mai puţin pentru servicii suplimentare, excursii ghidate, experienţe locale sau suveniruri.
„Creşterile de preţuri din turism reflectă majorarea costurilor cu energia, utilităţile, taxele, forţa de muncă şi materiile prime. Hotelierii şi agenţiile de turism nu au crescut tarifele din lăcomie, ci din necesitate. Majorările la energie, utilităţi, alimente, combustibili şi taxele pe muncă, precum şi modificările TVA, au fost transferate inevitabil în preţurile finale”, se arată în comunicat.
Oficialii ANAT spun că firmele de turism au nevoie de tarife stabilite cu cel puţin un an înainte pentru a putea promova România pe pieţele externe şi pentru a încheia parteneriate cu tour-operatorii internaţionali. În acest context, majorarea TVA din august 2025, în plin sezon turistic, a creat dificultăţi suplimentare şi ridică întrebări privind atractivitatea pieţei româneşti pentru marii tour-operatori internaţionali.
Există şi riscul unui efect de tip bumerang: dacă tarifele sunt menţinute artificial la niveluri scăzute prin reducerea calităţii serviciilor, România poate pierde şi mai mulţi turişti în favoarea destinaţiilor externe.
„Fără politici publice adecvate, există pericolul ca procentul românilor care nu îşi permit vacanţe să crească şi mai mult, transformând concediul dintr-o necesitate de relaxare într-un bun de lux”, avertizează ANAT.
Pentru deblocarea acestei situaţii, ANAT susţine că este nevoie de măsuri fiscale şi economice care să sprijine accesibilitatea vacanţelor, printre care se află menţinerea unui TVA redus pentru HoReCa şi agenţiile de turism, asigurarea predictibilităţii fiscale şi extinderea sistemului de vouchere de vacanţă şi către sectorul privat prin facilităţi fiscale acordate angajatorilor.
Priorităţi strategice
Prelungirea sezonului turistic prin organizarea de evenimente culturale, sociale şi sportive, precum şi prin dezvoltarea facilităţilor de wellness, poate reduce costurile fixe şi poate contribui la scăderea tarifelor medii.
„Organizaţiile de Management al Destinaţiei (OMD) au un rol esenţial în acest proces şi pot face diferenţa dacă sunt coordonate cu responsabilitate şi profesionalism în administrarea destinaţiilor pe care le reprezintă”, susţin reprezentanţii ANAT.
Totodată, investiţiile în infrastructură trebuie accelerate, atrag aceştia atenţia, pentru că transportul reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale turismului românesc. „Autostrăzile, trenurile moderne şi conexiunile aeriene eficiente reduc direct costurile de deplasare şi cresc atractivitatea destinaţiilor interne. Principiul este simplu: dacă turistul cheltuieşte mai puţin pe drum, va avea un buget mai mare pentru servicii turistice”, se menţionează în document.