Preşedintele Nicuşor Dan declară, marţi, că rezultatele PISA 2025 trebuie să fie argument pentru acţiune şi colaborare, nu un motiv de resemnare sau dezbinare şi că ne aflăm în faţa unui moment de luciditate, iar România trebuie să investească mai mult şi mai consecvent în educaţie. El mai spune că este dramatic că potenţialul tinerilor români rămâne insuficient valorificat şi există inegalităţi serioase între şcoli în ceea ce priveşte calitatea educaţiei oferite şi persistă decalaje educaţionale importante între elevii proveniţi din medii socio-economice diferite. Şeful statului consideră că de educaţia asigurată astăzi copiilor noştri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare.
”Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm. De educaţia asigurată astăzi copiilor noştri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare”, spune preşedintele Nicuşpr Dan într-o declaraţie.
Şeful statului afirmă că ”este dramatic că potenţialul tinerilor români rămâne insuficient valorificat”.
”Există inegalităţi serioase între şcoli în ceea ce priveşte calitatea educaţiei oferite şi persistă decalaje educaţionale importante între elevii proveniţi din medii socio-economice diferite. Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului PISA 2025 este tocmai faptul că şansa unui copil din România de a avea rezultate şcolare bune depinde într-o măsură inacceptabil de mare de familia din care provine şi de locul în care învaţă. Aceasta este deja o problemă structurală a învăţământului românesc pe care suntem responsabili să o remediem urgent”, arată Nicuşor Dan.
Preşedintele mai subliniază că rezultatele PISA 2025 trebuie să fie argument pentru acţiune şi colaborare, nu un motiv de resemnare sau dezbinare.
”Ne aflăm în faţa unui moment de luciditate care trebuie să devină rapid un punct de pornire către identificarea rapidă a cauzelor profunde care au condus la aceste rezultate şi, mai ales, a măsurilor care pot fi implementate rapid pentru a le corecta. Avem copii curioşi, inteligenţi, profesori dedicaţi, şcoli care performează în condiţii dificile şi specialişti care ştiu unde şi ce trebuie schimbat. Nu ne lipsesc resursele umane, expertiza şi capacitatea necesare pentru a construi un sistem educaţional mai performant şi mai echitabil. Ne lipseşte însă consecvenţa de a transforma toate aceste insule de performanţă într-un sistem naţional, funcţional pentru toţi copiii. Nu putem concepe viitorul în termeni de societate rezilientă şi competitivitate în economie, cercetare, inovare şi apărare dacă generaţiile tinere nu dobândesc în primul rând un set de competenţe fundamentale”, menţionează Nicuşor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că sunt necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea şi sprijinirea timpurie a elevilor aflaţi în risc educaţional, implementarea la nivel naţional a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului şcolar, consolidarea competenţelor de bază la lectură, matematică şi ştiinţe, utilizarea responsabilă a tehnologiei şi inteligenţei artificiale, precum şi asigurarea unor condiţii de învăţare de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul din care provin.
”În mod evident, aceste măsuri nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative. România trebuie să investească mai mult, mai consecvent şi mai inteligent în educaţie”, apreciază preşedintele.
Raportul PISA pentru 2025 arată că elevii din România au obţinut scoruri mai scăzute decât media OCDE la Matematică, Lectură şi Ştiinţe.
Ministerul Educaţiei a transmis că, la ştiinţe şi matematică, rezultatele sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluţie relativ stabilă, iar la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte.
Potrivit datelor publicate marţi, 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competenţă (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură şi 54% la Ştiinţe, sub mediile ţărilor membre OCDE de 65%, 69% şi, respectiv, 74%.