Cea de-a şasea ediţie Beta – Bienala de Arhitectură din Timişoara are loc până în 25 octombrie, cu tema „In Practice – as opposed to ‘in theory’”. Câteva dintre proiectele arhitecţilor au transformat clădirea şi spaţiul din jurul ei.
Curatoriată de arhitecţii Andreas Kofler şi Tudor Vlăsceanu, ediţia Beta 2026 aduce în prim-plan încercările, adaptările şi deciziile prin care arhitectura ia naştere, dincolo de imaginea rezultatului final.
O clădire în stadiul de beta
Vizitatorii sunt invitaţi să parcurgă o arhitectură deliberat neterminată, aflată în stadiul său beta, contribuind la acest prototip în evoluţie prin utilizare. În acest sens, In Practice desemnează o arhitectură care nu ascunde complexitatea din care este alcătuită, ci adaugă un nou strat de sens, recunoscând ceea ce a existat înainte şi rămânând deschisă către ceea ce urmează.
Fostul Colegiu Tehnic „Ion Mincu” este o clădire liniară, cu o lungime de aproximatv 80 de metri, alcătuită din corpuri cu lăţimea de 10 metri, conectate la nivelul primului etaj. Clădirea urmează o logică clară şi standardizată, definite de repetitive, modularitate şi economie de mijloace. La parter, sălile pentru activităţi practice şi atelierele erau de-a lungul unui coridor continuu. După mutarea şcolii, singurele funcţiuni rămase au fost două săli de sport la parter, utilizate de o şcoală din vecinătate.
Amplasată central, la marginea grădinii botanice, aceasta ocupă o poziţie deosebit de strategică. Această poziţionare o face vulnerabilă în faţa logicii economice liniare, bazate pe demolare şi înlocuire, o abordare implicită pe care direcţia curatorială a ediţiei 2026 o respinge, propunând în schimb, reintegrarea a ceea ce există deja într-o economie circulară. Trei expoziţii din această secţiune a bienalei confruntă direct aceste forţe, documentând impactul extracţiei de material, dezvăluind valoarea materiei cenuşii incorporate în ceea ce există deja, expunând mecanismele economice din spatele ciclurilor de demolare şi reconstructive şi fâcând vizibile posibilităţile de reutilizare, atât ale clădirilor, cât şi ale materialelor.
Expoziţiile se îmbină cu instalaţii care pun teoria în practică.
Selectate dintre aproximativ 90 de propuneri înscrise în cadrul unui apel deschis, dezvoltat împreună cu echipa Bouwmeester maître Architecte (BMA) din Brucelles, acestea intervin prin repararea spaţiului, adăugiri şi eliminări punctuale, precum şi prin reconfigurarea circulaţiilor şi a orienterii, de la oraş către parc.
Expoziţia include proiecte semnate de KOSMOS, Raphael Zuber, Nuno Melo Sousa, MBL × Monadnock, Oana Stănescu, Vlad Nancă, Şerban Savu, Matei Bejenaru, Encore Heureux, Metapolis, Mireille Solomon, Vitamin A, grillovasiu, collettivo süssholz, Kancel Wolf şi numeroase practici europene emergente.
Proiecte de impact
The Other Classroom
Diana Giurea, Ovidiu Micşa, Centrul Cultural PLAI
Proiectul porneşte de la observaţia că învăţarea nu are loc doar în sălile de clasă, ci şi în spaţiile dintre ele: intrările, aleile şi curţile găzduiesc deja momente de întâlnire, orientare şi reflective. Aceste praguri, adesea trecute cu vederea, formează o infrastructură latent a învăţării collective. Intervenţia introduce o serie de ansambluri pentru şedere realizate din cadrele metalice ale scaunelor de clasă recuperate din fosta şcoală, păstrând memoria utilizării lor iniţiale.
Amplasate în curte, structurile reactivează spaţiul sub forma unei constelaţii de micro-săli de clasă. O tablă integrată în ansamblu introduce un element pedagogic familiar şi devine punctual de referinţă al acestor situaţii informale de schimb.
Unlearning Square
Mihaela Bâcu x Hermitage
Proiectul abordează una dintre cele mai persistente tipologii ale arhitecturii educaţionale: sala de clasă orientată într-o singură direcţie şi dispusă de-a lungul unui coridor. Intervenţia desface ierarhiile tradiţionale şi redefineşte sala de clasă ca pe un spaţiu colectiv, asemenea unei pieţe, dedicate dezvăţării. Tabla a fost aşezată pe podea şi a devenit o suprafaţă orizontală şi colectivă pentru desen, joacă şi întâlnire.
„Unlearning Square” invită vizitatorii să participle la transformarea unei foste săli de clasă într-un loc pentru experiment şi producţie colectivă.
X,Y,Z
Rareş David
Arhitecţii lucrează cu un sistem de axe – X,Y,Z. Axele sunt marcate prin intervenţia unui stâlp şi a două grinzi.Cele trei direcţii sunt evidenţiate prin culori diferite şi continuate într-o reţea care se extinde în întregul spaţiu şi funcţionează ca reper.
The Alcove
Cryptic.k
Coridorul pragmatic care lega odinioară sălile de clasă de la primul etaj are calităţi spaţiale surprinzător de puternice: repetiţia ritmică a faţadei sudice, soclul lucios de culoare galbenă şi o monotonie riguroasă care menţine coerenţa axului liniar. Proiectul propune o singură nişă, un gol interior compact decupat din grosimea clădirii, care se deschide către lumină. Structura nişei se dezvăluie doar din interiorul sălii de clasă: o construcţie boltită, alcătuită din grinzi şi scânduri din lemn, lăsată vizibilă în spaţiul expoziţional.
Rien ne se perd, rien ne se cree, tout se transforme
Trans Europa Express
O sală de clasă din fostul liceu tehnic păstrează fragmente ale utilizării sale anterioare. Colectivul Trans Europa Express a abordat aceste urme ca oportunităţi pentru transformare. Încăperea nu este restaurată, ci reinterpretată: proporţiile se modifică, elementele sunt deplasate, iar tiparele existente sunt continuate. Clădirea devine o rezervă de material: totul este recuperate direct de la faţa locului. Nimic nou nu este introdus, în schimb, ceea ce există este reconfigurat.
O grindă din beton afectată de infiltraţii pare să se desprindă din tavan sub forma unei replici reparate. Panourile din lemn care lipsesc sunt împrumutate din cantina şi montate pe pereţi, remodelând golul ferestrei. Pardoseala deteriorate a fost montată şi reasamblată într-un nou tipar, sugerând alte direcţii în spaţiu. Cutii vechi de ulei şi vopsea continua urmele decolorării pe pereţi.
Rehearsing Transformation
Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Universitatea Politehnică Timişoara
Atelierul de anul I al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Timişoara (FAUT) a abordat proiectarea ca pe un proces modelat prin interacţiune, negociere şi învăţare colectivă. În loc să trateze proiectele ca propuneri izolate, atelierul înţelege arhitectura ca rezultat al interacţiunii dintre o multitudine de actori şi forţe. Fiecare student a lucrat asupra aceluiaşi fragment reprezentativ al clădirii, prin machete la scara 1:25.
Expoziţia poate fi vizitată gratuit de miercuri până vineri, între orele 14:00 şi 20:00, şi sâmbăta şi duminica, între orele 10:00 şi 20:00. Programul complet este disponibil pe betacity.eu.
