Rusia organizează alegeri parlamentare în perioada 18-20 septembrie, primele de la declanşarea războiului pe scară largă din Ucraina, în februarie 2022. Sistemul politic este strict controlat, iar partidul de guvernământ „Rusia Unită”, susţinut de preşedintele Vladimir Putin, este de aşteptat să-şi păstreze dominaţia în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, care numără 450 de locuri. Reuters prezintă câteva date şi fapte relevante pentru acest scrutin cu final previzibil.
CINE ESTE ALES?
• Alegătorii vor alege toţi cei 450 de membri ai Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, pentru un mandat de cinci ani. Jumătate din locuri sunt alocate prin votul naţional pe liste de partid. Celelalte 225 de locuri se decid prin votul în circumscripţii uninominale. Este cel de-al nouălea scrutin legislativ din istoria modernă a Federaţiei Ruse.
• Un sondaj realizat de institutul de sondaje de stat VTsIOM la sfârşitul lunii august a arătat că „Rusia Unită” se află cu mult în fruntea celorlalte partide, cu un sprijin de 37% în rândul respondenţilor, urmată de Partidul Comunist, cu 11,6%.
• Marja victoriei preconizate a partidului „Rusia Unită” va fi în centrul atenţiei. În prezent, partidul deţine 310 de locuri în Duma şi trebuie să câştige cel puţin 300 pentru a-şi păstra majoritatea calificată şi capacitatea de a promova modificări constituţionale fără sprijinul altor partide.
OPOZIŢIE REALĂ LIMITATĂ
• Celelalte patru partide care este de aşteptat să reintre în Duma, inclusiv Partidul Comunist şi Partidul Liberal-Democrat al Rusiei, de orientare ultranaţionalistă, susţin în mare măsură războiul şi tind să voteze alături de „Rusia Unită” în chestiuni cheie.
• Curtea Supremă a interzis partidului liberal „Iabloko” să participe la scrutinul pe liste de partid, excluzând astfel singurul partid politic înregistrat care se opunea războiului Rusiei în Ucraina. Unii candidaţi ai partidului „Iabloko” candidează în continuare, întrucât hotărârea nu se aplică circumscripţiilor uninominale, dar pare puţin probabil ca aceştia să câştige vreun loc.
• Mai mulţi alţi politicieni din opoziţie au fost împiedicaţi să participe după ce au fost desemnaţi drept „agenţi străini”.
CE SPUN OBSERVATORII?
• Singura organizaţie independentă de monitorizare a alegerilor la nivel naţional, „Golos”, care a criticat aspru desfăşurarea alegerilor anterioare, şi-a încetat activitatea în 2025, după ani de presiuni din partea autorităţilor.
• Moscova nu a invitat observatori internaţionali din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să observe alegerile, fapt despre care OSCE a afirmat că reflectă o tendinţă a guvernului rus de a ignora transparenţa, responsabilitatea democratică şi statul de drept.
• OSCE afirmă că sistemul politic al Rusiei a devenit mai restrictiv de la ultimele alegeri parlamentare din 2021, prin excluderea candidaţilor etichetaţi drept „agenţi străini”, impunerea de limite suplimentare asupra finanţării campaniilor electorale şi alte măsuri.
• Autorităţile ruse au respins criticile aduse procesului electoral, susţinând că votul se desfăşoară în conformitate cu legea, şi au afirmat că duşmanii occidentali ai Rusiei încearcă să submineze şi să perturbe alegerile.
VOT ÎN ZONELE DIN UCRAINA CONTROLATE DE RUSIA
• Alegerile au loc şi în Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, precum şi în zonele controlate de Rusia din regiunile ucrainene Doneţk, Luhansk, Zaporijie şi Herson.
• Votuş a început mai devreme în unele zone din motive de securitate, potrivit autorităţilor.