Un anticorp experimental care blochează un mecanism natural ce limitează creşterea musculară a redus semnificativ pierderea de masă musculară asociată tratamentului farmacologic al obezităţii, într-un studiu de fază II. Datele la 52 de săptămâni sugerează că această abordare ar putea ajuta la păstrarea muşchilor în timpul scăderii în greutate şi la recuperarea masei slabe după oprirea tratamentului pentru slăbit. Beneficiile asupra forţei şi funcţiei fizice rămân însă de demonstrat.
Noile rezultate ale studiului COURAGE au fost prezentate la congresul anual al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD 2026), desfăşurat la Milano între 28 septembrie şi 2 octombrie, şi urmează să fie publicate în revista The Lancet, potrivit unui comunicat al EASD.
Studiul de fază II a inclus 975 de adulţi cu obezitate şi a evaluat trevogrumab, un anticorp monoclonal experimental dezvoltat de compania biofarmaceutică americană Regeneron Pharmaceuticals Inc., în asociere cu semaglutida.
Anticorpul blochează miostatina, cunoscută şi ca GDF8, o proteină care limitează creşterea masei musculare. Masa slabă a fost măsurată prin DXA, iar într-un subgrup de 76 de participanţi cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN), care permite evaluarea directă a volumului muscular. Masa slabă include în principal muşchii, dar şi alte ţesuturi ale organismului, cu excepţia grăsimii.
După 52 de săptămâni, asocierea a redus cu aproximativ 69–72% pierderea volumului muscular de la nivelul coapselor, comparativ cu tratamentul pentru obezitate administrat împreună cu placebo. Măsurătorile DXA au arătat, de asemenea, că pierderea masei slabe a fost redusă cu aproximativ jumătate.
Un alt rezultat important a apărut după oprirea tratamentului pentru scădere în greutate. Participanţii care au primit anticorpul experimental timp de încă 26 de săptămâni au recuperat, în medie, masa slabă pierdută anterior, astfel încât au ajuns din nou aproape de nivelul de la începutul studiului. În grupul placebo, masa slabă se afla încă cu 2,4% sub valoarea iniţială. Greutatea corporală şi masa de grăsime au rămas sub nivelurile de la începutul studiului în ambele grupuri.
Rezultatele la primele 26 de săptămâni ale studiului fuseseră prezentate la EASD în 2025. Noutatea datelor prezentate acum este urmărirea timp de un an, inclusiv evaluarea directă a muşchilor prin RMN şi ceea ce se întâmplă cu masa slabă după întreruperea tratamentului pentru scădere în greutate.
Profilul de siguranţă al asocierii celor două medicamente a fost în general comparabil cu cel al tratamentului pentru obezitate şi placebo. O schemă separată, care a inclus şi garetosmab, a fost însă asociată cu mai multe evenimente adverse grave şi cu mai multe întreruperi ale tratamentului.
În grupul care a primit schema cu trei medicamente au fost înregistrate două decese: unul de cauză nedeterminată, la un participant cu mai mulţi factori de risc cardiovascular, şi unul prin stop cardiac, la o persoană cu antecedente de boală cardiovasculară. Compania farmaceutică a precizat că nu a identificat o legătură cauzală între tratament şi aceste evenimente.
Terapia pentru protejarea masei musculare se află în dezvoltare clinică şi nu este autorizată pentru tratamentul obezităţii. Cercetătorii subliniază că studiile viitoare trebuie să stabilească dacă păstrarea masei musculare se traduce şi prin beneficii asupra forţei, mobilităţii şi funcţiei fizice pe termen lung.