Franţa poate reduce deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2029, în pofida instabilităţii politice şi a creşterii costurilor de împrumut, a declarat Emmanuel Moulin, guvernatorul Băncii Franţei, într-un interviu acordat CNBC.
Oficialul consideră că restabilirea disciplinei fiscale este posibilă fără măsuri pe care le-ar caracteriza drept austeritate.
Franţa se află în prezent sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, după ce deficitul bugetar a ajuns la 5,1% din PIB anul trecut. Guvernul urmăreşte reducerea acestuia la 5% în 2027, însă negocierile bugetare sunt complicate de fragmentarea parlamentară şi de protestele sociale.
Moulin a apreciat că majorarea randamentelor obligaţiunilor franceze reflectă în principal incertitudinea politică şi temerile investitorilor că bugetul nu va fi adoptat sau că obiectivele fiscale nu vor fi respectate.
”Pentru a linişti pieţele, este important să existe un buget votat, care să respecte ţinta de deficit de 5%”, a declarat Moulin, în marja reuniunilor FMI şi Băncii Mondiale de la Bangkok. El a recunoscut că reducerea deficitului este îngreunată de costurile tot mai mari ale datoriei publice, care adaugă aproximativ 10 miliarde de euro anual la cheltuielile statului. Cu toate acestea, oficialul consideră realizabilă ţinta de 3% în 2029. „Nu este austeritate. Înseamnă doar să ne punem finanţele în ordine”, a afirmat acesta.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale franceze au urcat anul acesta la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, alimentând îngrijorările privind o posibilă criză a datoriei suverane. Moulin a respins însă riscul unei contagiuni financiare, invocând soliditatea băncilor şi a companiilor de asigurări, precum şi lichiditatea ridicată a sistemului financiar. El a subliniat că Franţa nu întâmpină dificultăţi în atragerea cumpărătorilor pentru obligaţiunile sale, deşi plăteşte dobânzi mai mari din cauza incertitudinii politice şi a situaţiei fiscale.
Guvernul premierului Sébastien Lecornu a prezentat proiectul bugetului pentru 2027, care prevede economii de aproximativ 54 de miliarde de euro. Printre măsurile avute în vedere se numără îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, modificarea unor facilităţi fiscale şi limitarea bugetelor administraţiilor locale. Adoptarea bugetului rămâne însă incertă, după mai multe crize guvernamentale provocate de disputele privind cheltuielile publice.
Presiunile asupra executivului sunt amplificate de protestele elevilor, izbucnite la sfârşitul lunii septembrie, şi de apropierea alegerilor prezidenţiale din primăvara anului viitor. În acest context, Moulin a insistat că investitorii continuă să recunoască punctele forte ale economiei franceze, a doua ca mărime din zona euro, dar urmăresc îndeaproape capacitatea autorităţilor de a readuce finanţele publice pe o traiectorie sustenabilă.