Schimbările climatice trebuie declarate „urgenţă sanitară mondială” pentru a deveni prioritatea guvernelor în vederea finanţării adaptării sistemelor de sănătate şi a economiilor, întrucât canicula a provocat trei milioane de decese între 2016 şi 2023, afirmă un raport de referinţă.
Această a 10-a ediţie a raportului Lancet Countdown, publicată de revista medicală înaintea COP 31 (9-20 noiembrie), reuneşte 146 de cercetători din 30 de ţări pentru a evalua consecinţele schimbărilor climatice asupra sănătăţii populaţiei mondiale. În 2023, un număr record de 710.000 de decese ar putea fi asociate cu canicula – mai multe decât cele cauzate de malarie sau de HIV -, dintre care peste două treimi pot fi atribuite schimbărilor climatice provocate de om.
„La zece ani de la Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii avansează mai repede decât răspunsul global la aceste efecte” şi „chiar se accelerează”, a afirmat Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului ştiinţific Lancet Countdown, în cadrul prezentării către presă a raportului publicat miercuri.
„De aceea solicităm ca schimbările climatice să fie recunoscute ca o urgenţă sanitară mondială”, a adăugat ea. Astfel, ar putea fi instituit un „mecanism de intervenţie de urgenţă” coordonat între state, similar celui al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în caz de pandemie, „nu pentru a reacţiona la o succesiune de urgenţe, ci pentru a pune în aplicare un răspuns coerent pe termen lung”.
Din raport reiese că, între Acordul de la Paris din 2016 şi 2023 – ultimul an pentru care există date complete -, schimbările climatice au „provocat aproape 3 milioane de decese legate de căldură” la nivel mondial. Numai în 2023, un număr record de 710.000 de decese pot fi asociate cu căldura – mai multe decât cele cauzate de malarie sau de HIV -, dintre care peste două treimi sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om.
Pentru a determina proporţia deceselor atribuite încălzirii cauzate de activităţile umane, cercetătorii au centralizat numărul deceselor cauzate de căldură înregistrate de statele respective, apoi au scăzut din acesta numărul celor „care ar fi avut loc în absenţa schimbărilor climatice”, estimat pe baza acestui scenariu ipotetic, a precizat prof. Ollie Jay de la Universitatea din Sydney.
„Deşi există oricum perioade de căldură extremă, intensitatea şi frecvenţa acestora sunt amplificate de schimbările climatice provocate de om; de aceea înregistrăm mai multe decese decât am fi avut «fără acestea», a explicat el, în condiţiile în care, anul trecut, o secetă extremă a afectat mai mult de jumătate din suprafaţa terestră timp de cel puţin o lună”.
Cercetătorii estimează că, prin reducerea productivităţii lucrătorilor, încălzirea globală a costat economia mondială, în ultimii trei ani, peste o mie de miliarde de dolari pe an.
În plan geografic, Asia de Sud-Est şi Africa, cele mai grav afectate, ar fi pierdut astfel echivalentul a 3,9% şi, respectiv, 3,2% din PIB-ul lor, faţă de 0,2% în cazul Europei şi 1,5% în cazul continentului american.
Cu toate acestea, la nivel mondial s-au înregistrat „progrese reale” începând din 2016: 56 dintre cele 194 de ţări membre ale OMS şi-au adaptat sistemele de sănătate, sistemele de alertă anticipează evenimentele extreme, iar investiţiile în energii curate au atins 2.100 miliarde de dolari în 2025: aceasta este de două ori mai mare decât cea alocată combustibililor fosili, dar aceştia din urmă reprezintă încă 80% din energia mondială, provocând o poluare atmosferică care cauzează „2,73 milioane de decese pe an”.
Astfel, aproximativ 323.000 de decese au fost evitate în „cel puţin” 77 de ţări în care poluarea atmosferică cauzată de energiile fosile a scăzut începând din 2016, potrivit raportului. „Un aer mai curat, sisteme de sănătate mai rezistente şi mecanisme de alertă (…) salvează vieţi în întreaga lume”, se menţionează în raport.
Şi chiar dacă finanţarea cercetării medicale legate de schimbările climatice s-a multiplicat de 7 ori, ajungând la 316 milioane de dolari în 2024… 84% din aceste fonduri sunt alocate cercetătorilor din ţările bogate, în timp ce ţările cel mai puţin dezvoltate sunt cele mai afectate de intensificarea ameninţărilor la adresa sănătăţii legate de schimbările climatice.
„Prea lente, prea modeste”, eforturile depuse „nu vin în ajutorul celor care au cea mai mare nevoie de ele”, a afirmat Romanello.
Anul acesta, „pentru prima dată”, activitatea cercetătorilor a fost îngreunată de „dispariţia anumitor surse de date, provenite în special din Statele Unite”, cum ar fi „subvenţiile pentru combustibilii fosili, care nu au fost făcute publice de către autorităţile americane”, a deplâns Romanello.
„Şi, de doi ani, instabilitatea geopolitică mondială a împins în plan secund încălzirea globală şi impactul acesteia asupra sănătăţii…”, a subliniat ea, „în timp ce lipsa de acţiune riscă să agraveze această instabilitate”.