După ce o mişcare de protest condusă de studenţi şi fără lider l-a îndepărtat de la putere pe fostul preşedinte al Serbiei, Aleksandar Vucic, în cadrul unor alegeri anticipate istorice desfăşurate duminică, ţara aşteaptă acum să afle cine va fi numit prim-ministru şi cine va ocupa alte funcţii ministeriale cheie, pe măsură ce se formează un guvern. Reuters prezintă câţiva dintre candidaţii de seamă de pe lista studenţilor.
FOSTUL GUVERNATOR AL BĂNCII CENTRALE, DEJAN SOSKIC, 59 DE ANI
Dejan Soskic, economist şi profesor la Facultatea de Economie a Universităţii din Belgrad, a ocupat funcţia de guvernator al băncii centrale între 2010 şi 2012, înainte de a demisiona în semn de protest faţă de modificările legislative care, susţinea el, compromiteau independenţa instituţiei. De ani de zile, el este un oponent vocal al guvernului lui Vucic.
Soskic, care în tinereţe era un motociclist pasionat, dar care s-a transformat într-un reformator cu un ton blând, a criticat frecvent slăbiciunile instituţionale ale ţării sub guvernarea lui Vucic. În 2021, el a afirmat, referindu-se la poziţia Serbiei şi la scorurile în scădere în ceea ce priveşte indicatorii internaţionali de transparenţă, că o corupţie sistemică în statul balcanic este mai răspândită decât în ţările vecine şi că aceasta descurajează investiţiile directe interne şi străine. Vucic şi Partidul Progresist Sârb au negat în repetate rânduri acuzaţiile de corupţie.
Soskic susţine că o gestionare prudentă a finanţelor publice va crea o bază stabilă pentru o creştere permanentă a salariilor şi a pensiilor.
Mass-media proguvernamentală a criticat bilanţul lui Soskic la conducerea băncii centrale, acuzându-l că a declanşat deprecierea dinarului în timpul mandatului său. Soskic a apărat deprecierea, considerând-o o reflectare a modificărilor obligatorii ale politicii monetare din acea perioadă, mai degrabă decât un eşec personal. Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale, pentru a spori competitivitatea exporturilor, Soskic a propus corectarea, sau slăbirea, cursului de schimb al dinarului – care se află într-un regim de flotare controlată faţă de euro – pentru a face bunurile interne mai ieftine în valută străină. O alternativă, a sugerat el, ar fi menţinerea unui curs de schimb fix, mai puternic, dar reducerea costurilor prin diminuarea salariilor.
CARDIOLOGUL ŞI PROFESORUL ILIJA SRDANOVIC, 55 DE ANI
Ilija Srdanovic, cardiolog practicant, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii din Novi Sad şi pasionat de ciclism, a devenit candidatul principal al mişcării studenţeşti odată cu finalizarea listei electorale în septembrie.
Trecerea lui Srdanovic în politica de prim-plan a început în timpul demonstraţiilor anticorupţie conduse de studenţi, unde a apărut frecvent în calitate de orator. Medicul a participat la turul cu bicicleta al mişcării, intitulat „Păzitorii Constituţiei”, care a străbătut provincia Vojvodina de Nord.
Srdanovic a făcut campanie electorală cu promisiunea unui sistem de sănătate descentralizat „în serviciul cetăţenilor şi bazat pe egalitate pentru toţi pacienţii”. Într-un interviu acordat agenţiei de ştiri FoNet din Belgrad, Srdanovic a declarat că obiectivul său politic este construirea „unei Serbii mai bune, nimic altceva nu contează”, a asigurat el..
Cardiologul a refuzat o invitaţie din partea lui Vučić de a participa la o dezbatere televizată în timpul campaniei.
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a scris marţi pe X că a avut o conversaţie telefonică „bună” cu Srdanovic, afirmând că prioritatea este formarea fără întârziere a unui nou guvern.
Unele dintre politicile lui Srdanovic nu reprezintă o schimbare radicală faţă de unele dintre cele ale guvernului anterior. El a subliniat poziţia „Listei Studenţilor” conform căreia Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, rămâne o parte integrantă a ţării. În timpul campaniei, el a mai afirmat că integrarea în Uniunea Europeană nu reprezintă o prioritate în acest moment şi că atenţia imediată a viitoarei administraţii trebuie să rămână asupra reformelor interne anticorupţie şi asupra „supravieţuirii existenţiale” a naţiunii.
FOSTUL STAR AL BASCHETULUI DEJAN BODIROGA, 53 DE ANI
Dejan Bodiroga, fostul căpitan al echipei naţionale de baschet a Iugoslaviei şi actualul preşedinte al Euroligii, este unul dintre cei mai proeminenţi oratori publici ai mişcării studenţeşti.
El a descris alegerile de duminică ca o luptă „pentru recuperarea unei ţări care a fost deturnată”.
Intrarea sa în politică reprezintă cel mai recent capitol dintr-o viaţă care a captivat naţiunea pasionată de baschet – de la câştigarea a două medalii de aur consecutive la Campionatul Mondial FIBA, în 1998 şi 2002, şi conducerea echipei iugoslave de atunci către o medalie de argint olimpică la Jocurile de la Atlanta din 1996, până la intrarea în administraţia sportivă de vârf după retragerea sa ca jucător în 2007 şi numirea sa în funcţia de preşedinte al Euroligii în 2022.
În timpul campaniei electorale, Bodiroga a participat la mitinguri studenţeşti şi la dansuri populare în aer liber în localităţi rurale. Fanii săi îl aclamau adesea cu un slogan din anii 1990: „Avem un Dumnezeu, numele lui este Bodiroga”.
PROFESORUL DE CHIMIE RADOMIR SAICIC, 64 DE ANI
Radomir Saicic, profesor de chimie organică şi membru al Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte (SANU), a fost figura emblematică a victoriei electorale a studenţilor de duminică, urcând pe podium la sediul acestora după ce Vucic şi-a recunoscut înfrângerea şi salutând rezultatul ca pe o „victorie a cetăţenilor”.
Este specialist în chimie medicinală, iar cercetările sale se concentrează pe sinteza tratamentelor chimioterapeutice şi a terapiilor antivirale, inclusiv un proiect special privind COVID-19, în colaborare cu Institutul Pasteur.
Saicic s-a alăturat protestelor anticorupţie conduse de studenţi care au urmat prăbuşirii, în 2024, a acoperişului unei gări din oraşul Novi Sad, situat în nordul Serbiei. El a devenit ţinta tabloidelor proguvernamentale după ce a semnat o petiţie alături de alţi 24 de academicieni prin care se cerea demisia lui Vucic, iar în mai 2026 a părăsit o expoziţie organizată de galeria SANU pentru a protesta faţă de prezenţa lui Nikola Selakovic, ministrul culturii.
În timpul campaniei, el a declarat mulţimilor că Serbia este „ocupată din interior” şi a afirmat că este gata să-şi pună „chiar şi viaţa” la dispoziţia mişcării studenţeşti.
Saicic susţine că Kosovo este un „teritoriu ocupat temporar” şi sprijină legăturile energetice cu Rusia.
Analiştii politici şi mass-media locală îl consideră un candidat serios la alegerile prezidenţiale, care vor fi declanşate, de asemenea, de recenta demisie a lui Vucic din funcţie.
