Accesul adolescenţilor la servicii de psihologie fără acordul părinţilor, siguranţa în şcoli şi lipsa resurselor pentru sprijinirea elevilor au fost câteva dintre temele discutate în emisiunea Viitor pentru România, de la Prima News. Bogdan Gogan, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, a criticat respingerea de către Senat a iniţiativei legislative privind accesul tinerilor de peste 16 ani la servicii psihologice, în timp ce psihoterapeutul Alina Beldianu a atras atenţia asupra consecinţelor pe care lipsa sprijinului specializat le poate avea asupra adolescenţilor.
Bogdan Gogan consideră că posibilitatea ca adolescenţii de la 16 ani să poată solicita servicii de psihologie fără acordul părinţilor reprezintă o necesitate, mai ales în situaţiile în care tocmai mediul familial este sursa problemelor emoţionale cu care se confruntă aceştia.
Reprezentantul elevilor a subliniat că între 16 şi 18 ani se desfăşoară o perioadă definitorie pentru dezvoltarea tinerilor, iar condiţionarea accesului la consiliere de acordul părinţilor poate însemna pierderea unor ani importanţi pentru sănătatea lor mintală.
„Sunt foarte mulţi elevi care sunt victimele directe sau indirecte ale felului în care părinţii se comportă cu ei acasă. Atunci, ar fi ciudat ca tu, ca elev, dacă ai deja 16 ani, să ai nevoie de acordul persoanei care te face să vrei să mergi la psiholog”, a explicat Bogdan Gogan.
Acesta a atras atenţia şi asupra problemelor reale cu care se confruntă adolescenţii: stres acumulat, anxietate, atacuri de panică şi dificultatea de a găsi un adult în care să aibă suficientă încredere pentru a vorbi despre ceea ce îi preocupă.
În opinia sa, nici sistemul de consiliere şcolară nu reuşeşte să răspundă corespunzător nevoilor elevilor. Consilierii şcolari sunt adesea încărcaţi cu activităţi administrative şi extraşcolare, care îi îndepărtează de principalul lor obiectiv: sprijinirea elevilor.
Bogdan Gogan a vorbit şi despre prejudecăţile care încă înconjoară accesarea serviciilor de psihologie. Consiliul Naţional al Elevilor încearcă să combată ideea că a merge la psiholog ar reprezenta un semn de slăbiciune sau că terapia ar fi destinată exclusiv persoanelor cu probleme grave.
„Cei mai sănătoşi oameni pot avea nevoie de asta”, a punctat reprezentantul elevilor, explicând că există situaţii în care dificultăţile nu pot fi depăşite de unul singur şi este nevoie de ajutor specializat.
Alina Beldianu: Respingerea legii în Senat ridică semne de întrebare. „Mă gândesc dacă nu cumva am asistat la un abuz”
Din perspectiva psihoterapeutului Alina Beldianu, reprezentant al Alianţei Naţionale pentru Sănătate Mintală, un adolescent are nevoie de cel puţin un adult care să îi ofere sprijin, să îl asculte şi să îi înţeleagă nevoile.
Aceasta a explicat că desprinderea adolescentului de părinţi este o etapă firească a dezvoltării, iar faptul că un tânăr preferă uneori să discute anumite probleme cu un specialist nu înseamnă că nu îşi iubeşte familia sau că părinţii au eşuat în rolul lor.
Mai mult, adolescenţa este o perioadă de transformări importante la nivel cerebral şi emoţional, în care tinerii sunt vulnerabili la depresie, anxietate, atacuri de panică şi dificultăţi în relaţiile sociale.
Psihoterapeutul a criticat argumentele invocate în dezbaterile din Senat împotriva iniţiativei legislative, considerând că unele dintre afirmaţiile făcute nu au legătură cu realitatea profesională şi ştiinţifică.
„Mă gândesc dacă nu cumva am asistat la un abuz în Senat. […] Mă întreb dacă nu asistăm, de fapt, la un abuz împotriva tinerilor noştri şi chiar un abuz împotriva corpului profesional al psihologilor”, a declarat Alina Beldianu.
Aceasta a explicat că intenţia accesului la servicii psihologice fără acordul părinţilor nu este excluderea familiei din procesul terapeutic. Dimpotrivă, părinţii pot fi implicaţi de specialişti atunci când situaţia o impune, inclusiv prin consiliere parentală. Există însă cazuri în care adolescenţii au nevoie de ajutor, dar nu îl pot primi pentru că părinţii refuză să îşi dea acordul.
Alina Beldianu a relatat că a întâlnit astfel de situaţii în practica sa profesională, în care tineri au solicitat ajutor, însă intervenţia nu a putut continua din cauza refuzului părinţilor.
Siguranţa în şcoli şi nevoia de investiţii, priorităţi pentru reprezentanţii elevilor
Dincolo de disputa legislativă, Bogdan Gogan a prezentat şi priorităţile Consiliului Naţional al Elevilor, insistând asupra necesităţii unor măsuri concrete pentru creşterea siguranţei în şcoli.
Acesta a criticat faptul că dezbaterile publice din ultimele luni s-au concentrat prea mult asupra uniformelor şcolare, în timp ce probleme precum violenţa, consilierea psihologică şi prevenirea comportamentelor periculoase au nevoie de o atenţie mult mai mare.
În urma întâlnirii recente cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, delegaţia elevilor a plecat, de această dată, cu un optimism moderat. Bogdan Gogan a apreciat deschiderea la dialog a noilor reprezentanţi ai ministerului, dar a subliniat că este nevoie de rezultate concrete, nu doar de promisiuni.
Printre priorităţile prezentate s-au numărat îmbunătăţirea siguranţei şcolare, creşterea accesului elevilor la servicii de sprijin, investiţiile în educaţie şi infrastructură, modificarea metodologiei burselor şi îmbunătăţirea situaţiei profesorilor.
Reprezentantul elevilor a insistat şi asupra nevoii de a avea profesori mai bine pregătiţi să identifice din timp problemele de comportament şi situaţiile de vulnerabilitate ale copiilor, astfel încât intervenţia să nu vină prea târziu.
Un punct important al discuţiei a fost şi debirocratizarea sistemului de educaţie, astfel încât profesorii să nu mai fie împovăraţi de sarcini administrative, iar elevii să nu fie nevoiţi să parcurgă proceduri complicate pentru a beneficia de drepturile lor.
Mesajul comun al celor doi invitaţi a fost că sănătatea mintală şi siguranţa copiilor nu pot rămâne simple teme de dezbatere. Este nevoie de adulţi disponibili, specialişti în şcoli, servicii accesibile şi, mai ales, de decizii care să răspundă problemelor reale ale tinerilor.