„Soluţionarea urgentă a situaţiei de criză provocată de angajarea regizorului Felix Alexa la Teatrul Naţional din Bucureşti, care aduce un prejudiciu de imagine şi o decredibilizare a instituţiei, şi reprezintă un semnal de alarmă îngrijorător pentru mediul teatral” este una dintre solicitările adresate ministrului Culturii, Ioana Ciocan, din partea celor peste 1.000 de semnatari ai unei petiţii online. „Considerăm că este necesară o evaluare a limitărilor legislative care pot împiedica instituţiile să intervină în cazuri de abuz”, se arată în textul petiţiei.
„Fără a interveni în raporturile individuale de muncă sau comerciale ale instituţiilor din subordine, şi cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, Ministerul Culturii are responsabilitatea de a veghea la menţinerea unui mediu profesional sigur, bazat pe demnitate, respect reciproc şi egalitate de şanse. În acest sens, ministerul verifică în prezent, în toate instituţiile subordonate, modul de aplicare a măsurilor de prevenire şi combatere a hărţuirii pe criterii de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 970/2023”, a transmis Ministerul Culturii, după ce Ioana Ciocan a avut luni o întâlnire cu Ada Hausvater.
Conrad Mericoffer a demisionat de la TNB în semn de protest faţă de angajarea lui Felix Alexa la Teatrul Naţional din Bucureşti. Printre actorii de la TNB semnatari ai acestei petiţii se numără: Richard Bovnoczki, Istvan Teglas, Ofelia Popii, Ilinca Goia, Natalia Călin, Cosmina Olariu, Diana Dumbravă, Emilian Oprea, Mihai Călin.
Petiţia „Responsabilitatea instituţiilor publice. Petiţie privind angajarea regizorului Felix Alexa la TNB şi răspunderea instituţională şi managerială generată de această decizie” a fost semnată şi de regizorii şi regizoarele Leta Popescu, Gianina Cărbunariu, Bobi Pricop, Chris Simion – Mercurian, Nona Ciobanu, Botond Nagy, Eugen Jebeleanu.
Semnatarii solicită: „Efectuarea unui control de către Corpul de control al Ministerului Culturii la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, privind procedura de angajare a domnului Felix Alexa, respectarea obligaţiilor legale de prevenire şi combatere a hărţuirii şi modul în care managerul a gestionat situaţia, inclusiv prin comunicatul public din 30 octombrie 2026, şi reevaluarea deciziei de angajare a regizorului, precum şi comunicarea publică, transparentă şi motivată a măsurilor concrete adoptate în urma acestei situaţii.
În anul 2022, o amplă investigaţie jurnalistică realizată de RISE Project a făcut publice mărturii ale unor foste studente şi partenere ale regizorului Felix Alexa, referitoare la presupuse fapte de hărţuire, abuz de putere, agresiune, intimidare şi şantaj profesional. Felix Alexa a respins public acuzaţiile care i-au fost aduse. În pofida existenţei acestor mărturii şi a dezbaterii publice generate de ele, în octombrie 2026 Felix Alexa a fost angajat de Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Ulterior anunţării angajării, au fost făcute publice noi mărturii, inclusiv din interiorul TNB. Actori ai instituţiei au descris explicit experienţe profesionale pe care le consideră abuzive, mai mulţi artişti şi mai multe artiste şi-au exprimat public refuzul de a mai colabora cu teatrul în actualele condiţii, un actor al TNB şi-a anunţat demisia. De asemenea, spectatori fideli ai Teatrului Naţional din Bucureşti au declarat public că intenţionează să nu mai meargă la spectacolele teatrului.
„Doamnă ministră, am apreciat atitudinea dumneavoastră fermă şi promptă care, la puţin timp de la declanşarea scandalului public, a pus accentul pe o politică de toleraţă zero faţă de hărţuire şi abuz în instituţiile culturale. Tocmai de aceea considerăm că este necesară distincţia între răspunderea penală şi responsabilitatea profesională şi managerială a unei instituţii aflate în subordinea Ministerului pe care îl conduceţi”, se arată în textul petiţiei.
Potrivit acesteia, prezumţia de nevinovăţie este un principiu fundamental al statului de drept. Ea nu ar trebui însă să invalideze şi să anuleze rolul etic şi valorile morale ale unei instituţii de cultură care, menţinând într-o poziţie de autoritate o persoană a cărei conduită profesională a fost chestionată şi amendată prin zeci de mărturii şi luări de poziţie, legitimează abuzul şi tolerează astfel comportamente agresive semnalate public. Instituţiile culturale au o importantă misiune etică, de reprezentare simbolică şi educaţie colectivă. Ele nu sunt doar spaţii de producţie şi difuzare artistică, sunt şi spaţii în care relaţiile de muncă demne, respectul reciproc şi siguranţa ar trebui să primeze. Ne dorim instituţii în care reprezentativitatea artistică şi principiile etice să fie complementare şi să instituie cadre de lucru sigure, non-abuzive, empatice.
Iniţiatorii apelului consideră că absenţa unei condamnări penale şi numărul de spectacole montate anterior nu pot reprezenta singurele criterii pe baza cărora o instituţie care are prestigiul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti decide cui îi acordă autoritate profesională, acces la resurse publice, precum şi validare culturală şi socială. Absenţa unei condamnări penale nu reprezintă o garanţie a oportunităţii etice a unei angajări într-o instituţie naţională care ar trebuie să fie un reper de integritate.
„Considerăm că o instituţie publică de cultură are obligaţia de a lua în considerare nu numai condiţiile strict juridice ale unei angajări, ci şi siguranţa mediului profesional, raporturile de putere create, încrederea propriilor angajaţi, riscurile semnalate şi mesajul implicit transmis celor care au avut curajul să vorbească public despre experienţele lor”.
Scrisoarea lui Andrei Şerban
„Fii generos faţă de toate şi toţi cei care se simt răniţi de tine şi fă necesarul pas înapoi!”, este mesajul lui Andrei Şerban, director onorific al TNB, publicat de culturaladuba.ro. „Practica de “a face un pas înapoi” în asemenea cazuri este des folosită, cel puţin în alte domenii decât teatrul! Este ceea ce cred că e necesar să faci tu acum”, este îndemnul regizorului Andrei Şerban.
Răspunsul lui Felix Alexa, publicat de culturaladuba.ro: „Dragă Andrei, îţi răspund cu respect şi drag, “Nu voi face niciun pas înapoi, ci dimpotrivă, înainte, dând în judecată persoane care m-au defăimat şi demonstrând în instanţă minciuna şi ipocrizia lor”.
Regizorul Botond Nagy i-a cerut demisia Adei Hausvater. „Personal, NU ACCEPT ca abuzul să fie rebotezat „exigenţă”, tăcerea „prudenţă”, iar muşamalizarea „procedură”. În calitate de regizor, coleg de breaslă şi artist cu două spectacole în repertoriul TNB, cer demisia Adei Hausvater din funcţia de manager al Teatrului Naţional Bucureşti”, a scris acesta pe Facebook.
Ada Hausvater, directoarea Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, susţine că angajarea regizorului Felix Alexa, acuzat de hărţuire sexuală şi şantaj profesional, reprezintă „o decizie a sa, discutată şi agreată de Consiliul artistic al TNB”.
Felix Alexa va monta la TNB „Tartuffe” de Molière, aşa cum apare pe pagina de Facebook a instituţiei. Distribuţia este formată din: Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Fulvia Folosea, Andrei Calu, Alexandru Potocean, Marius Manole, Emilia Popescu, Marcelo Cobzariu.
„Catedra de Abuz”
„Harta hărţuirii sexuale în sistemul de învăţământ din România”, lansată de Asociaţia RISE Project în 2024, reprezintă doar o parte din cazurile de hărţuire şi abuz sexual care au avut loc în şcolile din ţara noastră.
„Catedra de Abuz” este primul proiect jurnalistic care a documentat fenomenul abuzului în sistemul de învăţământ românesc. Timp de doi ani au fost publicate o serie de investigaţii care conţin mărturiile a zeci de studente care au povestit despre umilirea, hărţuirea şi abuzul psihic, fizic şi emoţional pe care l-au trăit în universitate.
Una din investigaţii relatează despre experienţele a 14 studenţi şi studente cu regizorul şi profesorul Felix Alexa, care s-au derulat timp de aproape două decenii pe scena celei mai importante universităţi de teatru şi film din ţară. Experienţele relatate seamănă între ele: avansuri, mesaje insistente, urmăriri, ameninţări sau şantaj profesional. În urma articolului, UNATC a făcut un pas istoric şi a interzis relaţiile între profesori şi studenţi. Dar profesorul încă predă în universitate.
Facultatea „a fost un abuz emoţional şi psihologic, picătură cu picătură, constant, timp de patru ani”. Aşa a fost descrisă Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti de către Katia Pascariu, care a povestit despre prejudecăţile şi stereotipurile care stau la temelia educaţiei unei actriţe şi despre cum critica, adesea umilitoare, de multe ori mascată sub formă de glumă a clădit o cultură a abuzului emoţional, tolerat şi perpetuat în facultate.