Locuitorii din comuna Răşinari, judeţul Sibiu, nu sunt de acord cu deschiderea unei exploatări miniere în localitate şi acuză de lipsă de comunicare conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier (ANRM) şi a companiei Mineral Proiect Invest SA (MPI), care deţine licenţa de exploatare pentru proiectul integrat de magneziu de la Răşinari-Sălişte. Primarul Bogdan Bucur (PNL) susţine că oamenii au primit nişte ”informaţii trunchiate, nelămuritoare”, care au condus la această stare de spirit. Reprezentanţii firmei transmit că vor reveni cu precizări în zilele următoare, după realizarea unei analize în contextul actual al proiectului.
Peste 98% dintre localnicii care au participat, duminică, la referendumul cu privire la deschiderea unei exploatări miniere în Răşinari au votat împotriva unei astfel de investiţii.
Conform rezultatelor provizorii prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), din cei peste 4.400 de cetăţeni înscrişi în listele electorale s-au prezentat la urne şi au votat 2.244. Pentru ca referendumul să fie validat, este necesară o prezenţă la vot de peste 30%. 98,43% dintre voturi au fost împotriva exploatării miniere, ceea ce înseamnă că 2.194 de votanţi au răspuns „NU” la întrebarea „Sunteţi de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Răşinari? „.
„ANRM-ul şi MPI-ul foarte greu au găsit calea de comunicare cu cetăţenii. (…) Este adevărat, în principiu, votul este consultativ, dar din punctul meu de vedere, opinia comunităţii nu poate fi ignorată, indiferent cât de consultativă este ea. Şi noi trebuie să ţinem cont, şi ei ar trebui să ţină cont, pentru că să faci ceva împotriva voinţei populaţiei este, din punctul meu de vedere, foarte greu. Nu o să meargă, mai ales, ştiu eu, pe partea de intimidări, sau altele, în niciun caz nu o să iasă ceva bun, din punctul meu de vedere”, a declarat pentru News.ro primarul din Răşinari, Bogdan Bucur.
Primarul a afirmat că îngrijorările localnicilor au pornit de la faptul că nu au primit prea multe date legat de ceea ce presupune această exploatare minieră, iar ceea ce a ajuns la ei au fost nişte „informaţii trunchiate, nelămuritoare”, care au condus la această stare de spirit.
În zonă, nu a mai fost nicio exploatare de acest fel, doar prin 1960 s-au făcut prospecţiuni, de unde ar fi pornit „poveştile” că aici ar fi zăcăminte de uraniu. Mai recent, în 2020, acestea au fost reluate de firma respectivă, care ar fi descoperit zăcăminte de magneziu.
„În principiu, aici trebuie ţinut un pic cont de comunicare, pentru că în principiu multă lume crede că în zona respectivă ar fi uraniu. Lucrul a fost şi alimentat de firma respectivă şi de ANRM care n-au pus la dispoziţie studiile sau documentele pe care le aveau, cu ce este în zona respectivă din punct de vedere al minereurilor, n-au făcut o informare. Noi le-am cerut încă din octombrie să ne pună la dispoziţie date legat de zone, ce s-a găsit pe perimetrul respectiv şi n-am primit încă niciun răspuns… În principiu, lumea se gândeşte la sănătate, orice exploatare minieră nu are cum să nu producă un anumit disconfort unei comunităţi şi atunci lumea a ales, în principiu, să voteze împotriva proiectului”, a precizat primarul.
Contactată de News.ro, conducerea companiei Mineral Proiect Invest SA (MPI) a transmis că are în lucru o analiză, în urma acestui referendum, şi va reveni cu o poziţie oficială.
„MPI va analiza rezultatele referendumului local de la Răşinari şi contextul actual al proiectului. Vom reveni în zilele următoare cu un comunicat oficial, după finalizarea acestei analize”, au declarat pentru News.ro reprezentanţii MPI.
Mineral Proiect Invest SA a solicitat, în 23 septembrie, emiterea certificatului de urbanism pentru construire, document semnat de primar cu un răspuns negativ, motivat de faptul că obiectivul de investiţii solicitat nu poate fi realizat în contextul demersului juridic aflat în desfăşurare privind organizarea referendumului local din 8 noiembrie, conform HCL nr. 87 din 30.09.2026. Acum, odată obţinut sprijinul cetăţenilor din localitate, în urma referendumului, primăria poate să meargă mai departe cu demersul său de blocare a proiectului.
Compania românească Mineral Proiect Invest SA (MPI) a anunţat, în septembrie, că a obţinut licenţa de exploatare pentru proiectul integrat de magneziu de la Răşinari-Sălişte, judeţul Sibiu. Acesta este primul proiect industrial integrat de magneziu din Uniunea Europeană ajuns în această fază avansată şi presupune investiţii cumulate de peste 400 de milioane de euro, urmând să creeze în România un lanţ industrial complet.
„Compania Mineral Proiect Invest S.A. (MPI) anunţă obţinerea Licenţei de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra, judeţul Sibiu. Licenţa a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 septembrie 2026”, se arăta într-un comunicat al companiei.
Zăcământul din Valea Dobra, aflat în apropierea localităţii Răşinari, dispune de resurse estimate de peste 50 de milioane de tone.
Proiectul din zona Valea Dobra vizează exploatarea unor roci magnezitice de la Răşinari, din care, în urma procesării, ar urma să fie obţinute hidroxid de magneziu ultrapur, utilizat inclusiv la fabricarea materialelor ignifuge pentru cabluri electrice şi produse industriale, şi oxid de magneziu premium, destinat unor aplicaţii industriale strategice, potrivit reprezentanţilor MPI Magnesium.
Magneziul ar urma să fie extras din zona Răşinari – Valea Dobra – Valea Muntelui, iar fabrica ar trebui să fie amplasată la Sălişte, însă Consiliul Local Sălişte a respins, la finele lunii septembrie, în unanimitate solicitarea societăţii MPI de scoatere la licitaţie a unui teren destinat construirii unei uzine de prelucrare a magneziului.
Primarul Bogdan Bucur spune că îngrijorările localnicilor au pornit de la faptul că nu au primit prea multe date legat de ceea ce presupune această exploatare minieră, iar ceea ce a ajuns la ei au fost mai multe nişte „informaţii trunchiate, nelămuritoare”, care au condus la această stare de spirit.
În zonă, nu a mai fost nicio exploatare de acest fel, doar prin 1960 s-au făcut prospecţiuni, de unde ar fi pornit „poveştile” că aici ar fi zăcăminte de uraniu. Mai recent, în 2020, acestea au fost reluate de firma respectivă, care se pare că a descoperit zăcăminte de magneziu.
„În principiu, aici trebuie ţinut un pic cont de comunicare, pentru că în principiu multă lume crede că în zona respectivă ar fi uraniu. Lucrul a fost şi alimentat de firma respectivă şi de ANRM care n-au pus la dispoziţie studiile sau documentele pe care le aveau, cu ce este în zona respectivă din punct de vedere al minereurilor, n-au făcut o informare. Noi le-am cerut încă din octombrie să ne pună la dispoziţie date legat de zone, ce s-a găsit pe perimetrul respectiv şi n-am primit încă niciun răspuns… În principiu, lumea se gândeşte la sănătate, orice exploatare minieră nu are cum să nu producă un anumit disconfort unei comunităţi şi atunci lumea a ales în principiu să voteze împotriva proiectului”, a precizat primarul.