România face apel la Bruxelles pentru energie mai ieftină. Alături de Grecia și Bulgaria, cerem Comisiei Europene măsuri clare pentru reducerea tarifelor în această regiune, unde curentul a ajuns cel mai scump de pe continent. Până atunci românii tremură la gândul facturilor de iarnă.
Teodora Tompea, jurnalist Digi24: Cât de multe șanse să avem ca până la urmă să vedem o reducere a tarifelor în regiune, în privința României?
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: Datoria noastră este să spunem adevărul, chiar dacă el deranjează. Adevărul este că pe flancul estic al pieței energetice, în speță România, Bulgaria, Grecia, chiar și Ungaria, Serbia din afara Uniunii Europene, prețurile sunt semnificativ mai mari, de regulă, față de vestul Europei.
Și asta se întâmplă în principal pentru că nu avem suficiente capacități de interconectare la nivelul Austriei și Slovaciei, astfel încât energia verde sau energia nucleară, în orice caz, energia mai ieftină produsă în vest nu ajunge până la noi. Atunci, sigur că Austria și alte state din Europa Centrală beneficiază de prețuri mai mici, pe când noi avem prețuri mai mari și pentru că avem o presiune în plus de export, sau de cerere adițională de la Ucraina, de la Republica Moldova.
Toate acestea se manifestă pe piața zilei următoare într-un preț mai mare, de regulă, repet, nu și în facturile românilor. Așa cum știm, ele sunt plafonate și nu se resimt aceste dinamici la consumatorii finali, nici la cei casnici, nici la cei non-casnici.
Teodora Tompea: Știu că ați avut o discuție în care ați simulat diverse scenarii pentru țara noastră, un scenariu pesimist, adică în care urmează probabil o iarnă grea, unul moderat și unul optimist. Spuneți că România, în orice fel de scenariu, nu va avea de suferit. Vă rog să ne explicați exact la ce vă referiți, și cum arată aceste scenarii, adică la ce v-ați gândit concret?
„La gaze situația este mai simplă”
Sebastian Burduja: Da, la gaze, situația este mai simplă, pentru că, din fericire, avem o producție internă solidă. Nu mai vorbesc de ce vom avea din 2027, când se dublează această producție prin Neptun Deep. Dar pentru iarna aceasta, cu ceea ce producem pe timp de iarnă, și ceea ce am înmagazinat în depozite, și am depășit 100% gradul de înmagazinare, am intrat în supra-plin, într-o rezervă tehnică. Nu anticipăm niciun fel de problemă în a acoperi consumul din gaz românesc, sau eventuale mici cantități de import, doar pe baze comerciale. Adică, pentru o companie e posibil la un moment dat să fie mai ieftin să importe anumite cantități de gaz, decât să-l extragă din depozite. Asta este pe gaz.
Pe energie electrică, pentru că România nu a mai investit de zeci de ani în producția de energie, mă refer la capacități substanțiale, e adevărat că mai ales pe vârfuri de consum de 8.000 de megawați, 8.500 de megawați, până la 9.500 de megawați, vârful maxim considerat în scenariile noastre, va trebui să apelăm și la importuri. Nu a fost cazul. Anul trecut noi am fost exportator net. Sigur, n-a fost cazul per total, pe anumite intervale orare am importat și anul trecut.
Dar anul acesta avem secetă, avem o producție hidro cam cu 20% mai mică decât anul trecut. E adevărat, septembrie a fost mai prost decât ne așteptam. Anul acesta, vântul a bătut mai puțin, avem o producție de energie eoliană mai mică decât cea de anul trecut, și avem aceste probleme de interconexiuni, toate ducând în general la prețuri mai mari.
Aș face o precizare dacă vă uitați pe această piață a zilei următoare de head market, pe harta pieței europene energetice, veți vedea că în ultimele 3 zile România a stat foarte bine. Suntem printre țările cu prețurile cele mai mici, pentru că am avut ploi și a bătut vântul.
„Ca să avem cu adevărat o piață europeană unică în energie trebuie să avem interconectări și în Austria, și în Slovacia”
De aceea, dacă vedeți și pentru astăzi am avut 89 euro în medie Megawatt/oră. Vă pot spune – în Spania 94, Germania 96, Belgia 94, Cehia 107. Deci, iată că ne-am descurcat bine, dar este o conjunctură. De aceea am insistat și la Consiliul miniștrilor Energiei din 15 octombrie, de la Luxemburg, vom pune pe masă acest subiect de discuție, pentru că noi trebuie să ne pregătim și pentru anii următori, iar ca să avem cu adevărat o piață europeană unică în energie trebuie să avem interconectări și în Austria, și în Slovacia, și peste tot unde putem crește această capacitate.
Teodora Tompea: Dar pentru iarna aceasta, puteți să le garantați telespectatorilor că nu vor mai crește prețurile la facturi, indiferent că vorbim de energie, indiferent că vorbim de gaze?
Sebastian Burduja: Corect, schema de compensare/plafonare este în vigoare până la 1 aprilie 2025. Iarna aceasta o trecem fără probleme, cu același preț per kilowatt/oră la energie electrică și la gaze. Așa cum știți, la energie electrică sunt cele trei plafoane – sub 100 de kilowați/oră pe lună, peste 255, peste 300 de kilowați/oră pe lună.
Dacă va fi un consum mai mare ca volum în lunile de iarnă, este posibil ca un consumator să treacă pe pragul superior, și atunci, per kilowatt/oră să plătească mai mult. Dar, schema în sine este cea valabilă și până acum și ea asigură această protecție a clientului final.
Editor : Liviu Cojan