Mircea Geoană a activat în cadrul NATO ca secretar general adjunct după ce a obţinut în prealabil, potrivit regulamentelor, o autorizaţie de securitate de la autorităţile naţionale, a precizat vineri, la solicitarea News.ro, un oficial al NATO, în condiţiile în care actualul candidat la preşedinţia României este vizat de un scandal, generat de o investigaţie a unei organizaţii media internaţionale, care arată că un apropiat al său ar fi avut legături de afaceri cu un oligarh rus controversat.
„Domnul Geoană a îndeplinit funcţia de secretar general adjunct al NATO în perioada octombrie 2019 – septembrie 2024. Toţi angajaţii NATO trebuie să obţină o autorizaţie de securitate de la autorităţile lor naţionale pentru a-şi putea prelua atribuţiile în cadrul organizaţiei, iar Geoană a făcut acest lucru”, a precizat NATO pentru News.ro.
Agenția de știri News.ro a întrebat, joi, biroul de presă al Alianţei, dacă atunci când Mircea Geoană a fost numit în funcţia de conducere de la NATO, în 2019, au fost efectuate verificări cu privire la posibile legături dubioase cu Moscova, mai ales că a fost responsabil de relaţiile cu Rusia în cadrul NATO.
„În perioada în care a fost secretar general adjunct al NATO, Geoană a lucrat în mod consecvent în sprijinul Alianţei transatlantice şi în apărarea valorilor democratice ale NATO”, a mai transmis oficialul NATO în răspunsul pentru News.ro.
Fost secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a demisionat recent pentru a candida la preşedinţia României, este în centrul unei controverse. O investigaţie jurnalistică a unei organizaţii internaţionale de presă, The Organized Crime and Corruption Reporting Project, a dezvăluit că unul dintre coordonatorii campaniei sale, Rareş Mănescu, are legături cu un om de afaceri rus şi propagandist al Moscovei, care a călătorit în Crimeea de cel puţin 10 ori după anexarea ilegală din 2014.
Jurnaliştii de la reţeaua The Organized Crime and Corruption Reporting Project au arătat că Rareş Mănescu a înfiinţat o firmă cu omul de afaceri rus Aleksei Kozlov în timp ce conducea mişcarea premergătoare campaniei lui Geoană, pe când acesta era încă adjunct la NATO. Investigaţia jurnalistică arată o serie de ramificaţii care duc chiar la un mercenar care a luptat în Donbas de partea Rusiei. Kozlov ar fi avut şi o identitate secretă, pe care ar fi folosit-o pentru a pleda în favoarea Rusiei, mai susţin jurnaliştii.
Mircea Geoană a declarat joi că s-a adresat instituţiilor specializate ale statului român, precum şi structurilor aliate care se ocupă de aceste probleme pentru a investiga, până în cele mai mici detalii, ceea ce el a numit „operaţiunea de kompromat” care îl vizează şi care este, potrivit lui Geoană, din „manualul de operare al FSB”.
News.ro s-a adresat NATO pentru comentarii şi pentru a confirma dacă Mircea Geoană s-a adresat Alianţei pe această temă, şi dacă NATO l-a verificat atunci când a fost numit secretar general adjunct, în 2019.
Editor : C.S.
