Fiecare candidat la președinția României a încercat să își creeze o etichetă prin care să se impună în fața electoratului. De la „ostașul în slujba țării”, „agentul imobiliar”, „independentul” sau „premierul care a trecut țara de crize”, toți caută formula câștigătoare care să îi ducă direct pe scanul de la Cotroceni. Însă alegătorii au devenit din ce în ce mai atenți la mesajele transmise și mai greu de convins.
Fiecare candidat la președinția României a încercat să își creeze o etichetă prin care să se impună în fața electoratului. De la „ostașul în slujba țării”, „agentul imobiliar”, „independentul” sau „premierul care a trecut țara de crize”, toți caută formula câștigătoare care să îi ducă direct pe scanul de la Cotroceni. Însă alegătorii au devenit din ce în ce mai atenți la mesajele transmise și mai greu de convins.
Etichetele candidaților
Nicolae Ciucă, „ostașul din afara sferei politice”
Nicolae Ciucă este „ostașul în slujba țării”. În toate mesajele transmise de candidatul PNL, încearcă să scoată în evidență omul care știe ce este datoria față se semeni, care își ține cuvântul dat, fiindcă asta l-a învățat cariera de militar. Mai mult, Ciucă punctează că nu este om politic, iar aceasta e o calitate pentru el.
„Am ales cariera militară de mic, de la 14 ani. M-am văzut de fiecare dată lucrând cu oamenii și pentru oameni”.
„Mă bucur că există ideea asta că sunt un om prea bun pentru mediul politic și nu vreau să mă schimb.Nu o dată am auzit că onestitatea nu e cea mai bună calitate a unui politician, iar eu nu renunț la asta. Ajungem să vedem chestiunea aceasta de bunătate ca nefiind o virtute pentru oamenii politici. Eu cred invers”, spune liberalul despre el însuși.
Marcel Ciolacu, „premierul care a menținut stabilitatea”
Marcel Ciolacu mizează pe funcția pe care o ocupă de mai bine de un an și încearcă să scoată în față reușitele mandatului său, cu fiecare declarație. Nu de puține ori l-am auzit lăudându-se cu cel mai bun mandat de premier, cu câți km de autostradă a mai făcut Guvernul său, câte investiții a atras și nu de puține ori l-am auzit făcând promisiuni precum Visa Waiver sau intrarea în Schengen.
„Noi am răspuns aşa cum un partid responsabil se cuvine să acţioneze, în interesul cetăţenilor săi: mai mulţi bani europeni pentru România, mai mulţi kilometri de autostradă, oraşe mai curate, agricultură mai performantă, investiţii masive în economie şi sprijin pentru antreprenorul român”. (…)
„Cu Marcel Ciolacu preşedinte, românii vor trece liberi frontierele terestre Schengen, scăpând de cozile umilinţei la vămi. Cu Marcel Ciolacu preşedinte, România va fi membră în cea mai puternică organizaţie economică mondială, OCDE. Cu Marcel Ciolacu preşedinte, ne vom bucura cu adevărat de respect pe scena internaţională şi de calitatea vieţii la noi acasă”, l-au lăudat astfel colegii PSD la Congresul în care Ciolacu a fost votat de partid candidat la președinție.
George Simion, „agentul imobiliar”
Prezidențiabilul AUR le-a promis oamenilor apartamente mult sub prețul pieței. 200 de promisiuni ieșite din tipare are în programul politic, printre care: refinanțarea tuturor creditelor imobiliare, taxare a muncii redusă de la 47% la 25% sau construirea a 100 de mii de locuințe pe an.
Elena Lasconi, candidatul „anti-sistem, curat ca lacrima”
Președinta USR se prezintă a fi omul nou în politcă, fără grupuri de interese în spate, ce vrea „igienizarea” la nivel de instituții publice.
„Este pentru prima dată în acești 35 de ani când cetățenii îi vor spune statului ce să facă. Sunt aici pentru a vă spune că dacă această țară va fi condusă de oameni cinstiți (…) Sunt aici pentru a vă spune că în ăștia 35 de ani este pentru prima dată când românii, cetățenii acestei țări, pot vota un om cinstit, care nu face parte dintr-un sistem corupt (…) se poate și altfel. Se poate fără neocomuniști, fără minciună, fără corupție și fără «pesedei»”, a spus Lasconi despre ea.
Geoană, „independentul, venit de la NATO”
Mircea Geoană scoate în față sigla NATO și calitatea de fost număr 2 în Alianță. În plus, se prezintă drept candidatul care nu vrea să aibă culoare politcă și care va „veghea supra partidelor”, așa cum spune Constituția.
„Cu ceea ce am acumulat ca experiență la vârful NATO, mă pregătesc cu ambiție și încredere renăscute pentru următorul capitol al vieții și carierei mele”.
„Voi fi președintele oamenilor, și nu al partidelor. Pentru mine nu există pesediști, liberali, useriști, suveraniști sau UDMR-iști”, sunt câteva dintre mesajele lui Geoană.
Marca de „independent” este considerată un atuu și folosită și de alți prezidențiabili, precum Ana Birchall sau Cristian Diaconescu.
Care este eticheta câștigătoare
Aceste etichete pe care candidații le-au ales sunt rezultatul unor analize facute în focus-grupuri și testate ulterior și în sondaje de opinie, spun analiștii.
„Au încercat să găsească în raport cu ceea ce cred că e electoratul favorabil, mai ales în primul tur, care e markerul care îi poate diferenția de ceilalți.
De unde nevoia, pentru tineri mai ales, de locuință, respectabilitatea celui care a fost pe front sau cei care nu au legătură cu clasa politică, și deci nu pot reprezenta grupuri de interese, care în general se asociază celor care au influență și exercită putere, nu celor care sunt în Opoziție. Fiecare se adresează unui alt grup, un grup de electori pe care încearcă să îi mobilizeze”, a explicat politologul Cristian Pîrvulescu.
Nu există etichete câștigătoare, mai spun experții.
„Cred, însă, că cea mai vagă dintre etichete e cea cu soldatul, pentru că pe de o parte, a fost epuizată, atacată, și a devenit mai puțin importantă în campania electorală.
Inovatoare e cea cu locuința, agentul imobiliar, fiindcă până acum, nu a fost pusă problema pe agendă de alții.
Cea cu grupurile de interese e o reluare a vechilor sloganuri pe care le folosea deja Băsescu și se adresează acelui tip de electorat, eventual care poate fi transferat între timp de la Băsescu la Lasconi.
Mandatul de permier nu e în mod necesar un avantaj în campanie, e ceea ce au simțit și Năstase și Ponta, în condițiile în care nu aveau neapărat realizări care le puteau fi reproșate. În cazul lui Năstase era vorba de intrarea în NATO și încheierea negocierilor pentru aderarea la UE; în cazul lui Victor Ponta era vorba de o serie de succese economice, în contextul integrării eruopene, și totuși nu a contat. Va reuși Marcel Ciolacu acolo unde ceilalți doi au eșuat? E greu de spus, pentru că de fapt, campania reală nu a început încă.
În ceea ce privește independentul, e o etichetă convenabilă, mai ales în contextul primului tur, în condițiile în care pot să se impună celorlalți contracandidați, și cred că cel care s-a distanțat aici e Mircea Geoană, care reușește să folosească imaginea de fost secretar adjunct NATO, deci să impună o instituție importantă pe fundal.”
Președintele „tuturor românilor”. „Națiunea e divizata, are nevoie de un unificator”.
Observăm și un mesaj comun al majorității candidaților pentru cea mai înaltă funcție în stat, anume că toți promit să fie „președintele tuturor românilor”, un președinte care să apere valorile tradiționale, dar are viziune și către modernitate și progres. Prezidențiabilii încearcă din răsputeri să pară deschiși, actualizați și ancorați în prezent, dar totuși sunt evazivi în a da răsunsuri clare, de teama de a nu merge prea departe și de a fi respinși de o anumită categorie.
Mircea Geoană: „Voi fi aici pentru fiecare dintre voi, voi fi un președinte pentru tineri și pentru pensionari, pentru românii de acasă și din diaspora. Voi fi președinte pentru toți românii, indiferent de etnie sau religie. (…) Voi fi președintele națiunii române, apărător al tradițiilor și credinței noastre. Dar și deschis către modernitate și progres”.
Elena Lasconi: „În USR este loc pentru toată lumea: şi pentru creştini, şi pentru atei, şi pentru gay, şi pentru straight (heterosexuali – n.r.), şi pentru LGBT, şi pentru non-LGBT. USR este un partid pentru libertate şi pentru democraţie”.
Marcel Ciolacu: „Țara are nevoie de un președinte căruia îi pasă de toți românii. Sunt pregătit să-mi asum acum responsabilitatea de a fi președintele tuturor românilor”.
Cristian Pîrvulescu analizează astfel mesajul recurent: „Pe de o parte, președintele este al tuturor românilor. Pe de altă parte, în urma anchetelor sociologice și psihologice, duc spre un anume profil. Președintele neconflictual e încă considerat a fi foarte important, dar un președinte neconflictual care nu are profilul lui Klaus Iohannis, foarte atacat în ultimul mandat, ci mai degrabă, al unui unificator. Națiunea e divizată, are nevoie de un unificator. Nu este convingător acest mesaj, dar cred că devine oblgiatoriu, fiindcă e apreciat de tot tipul de electorat”.
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 24 noiembrie, primul tur, și 8 decembrie, cel de-al doilea.