Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inaugurat pe 6 iulie 2023, a intrat pentru a patra oară în proces de asfaltare, de această dată constructorul susţinând că va folosi o nouă reţetă de mixturi bituminoase, adaptată specificului acestui pod, unic în România, informează Agerpres.
Circulaţia a fost deviată, începând de miercuri, 9 octombrie, pe banda 1 de rulare pentru ambele sensuri, în vederea efectuării lucrărilor de reasfaltare, informează Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău.
„Au început lucrările de asfaltare pe Podul de la Brăila, DN2S, km 4+500 – km 6+600, – sensul Tulcea către Brăila. Devierea traficului rutier de pe Calea 2 pe Calea 1 la km 7+000, cu revenire în Calea 2 la km 3+000. Circulaţia rutieră se desfăşoară în ambele sensuri cu restricţie de viteză de 30 km/h. Lucrările de asfaltare vor dura 6 zile iar semnalizarea se realizează cu balize direcţionale şi lămpi de culoare galbenă intermitentă pe timpul nopţii”, a transmis Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău.
Podul suspendat peste Dunăre – cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră – a fost inaugurat pe 6 iulie 2023, iar la scurt timp după inaugurare au apărut primele probleme legate de asfalt, care s-a „vălurit”.
„De data aceasta, aşa cum susţine constructorul, este o reţetă asfaltică nouă, care a fost testată într-un laborator din Italia, un laborator european mare. Constructorul spune că această reţetă de asfalt va rezista şi nu vom mai avea problemele de până acum, că se va comporta astfel la traficul rutier, inclusiv traficul greu, iar la vară nu vom mai avea deformările pe care le-am avut până acum. Practic, este o reţetă adaptată Podului de la Brăila, pentru că, într-adevăr, Podul de la Brăila este singurul pod de genul acesta din România, este unicat, are nişte specificităţi ale lui. Dacă faci tot podul specific, trebuie să îi faci şi asfaltul specific, pentru că se vede că asfaltul standard pus până acum nu a rezistat”, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că Podul peste Dunăre va fi reasfaltat în totalitate, după finalizarea lucrărilor pe calea 2 de rulare, traficul de pe calea 1 urmând să se mute aici, pentru ca şi calea 1 de rulare să intre în proces de asfaltare.
„Ca timpi tehnologici, patru zile vor aşterne primul strat de asfalt pe calea 2 de rulare, adică sensul dinspre Tulcea, spre Brăila, după care vor avea o pauză de trei zile, pentru ca primul strat de asfalt să îşi atingă clasa. Vrem să se respecte toţi timpii tehnologici, ca să nu mai avem după aceea surprize şi dezbateri, dacă apar deteriorări. Apoi, încă trei zile vor aşterne al doilea strat de asfalt, stratul final. După ce vor finaliza lucrările, vor transfera traficul de pe calea 1, pe care se circulă acum, pe calea 2, şi vor începe şi acolo lucrările de frezare şi, ulterior, de aşternere a asfaltului. Aici se va ţine cont şi de condiţiile meteorologice, pentru că vrem ca, la această etapă, toţi timpii tehnologici şi toate procedurile să fie respectate la virgulă, dacă apar probleme, să ştim exact de unde sunt. Să nu ne mai trezim ba că s-a aşternut asfaltul pe ploaie, ba că nu ştiu ce temperatură nu era, să terminăm odată cu toată şarada de pe Podul Brăila, pe care trebuie să se circule fără probleme”, a declarat Alin Şerbănescu.
Podul are o lungime de aproximativ 2 kilometri şi le oferă şoferilor o alternativă, în afara traversării Dunării cu bacul, pentru a ajunge spre litoral. Deşi circulaţia pe pod a fost deschisă pe 6 iulie 2023, lucrarea nu a fost recepţionată de autorităţile române şi, potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, nici nu va fi recepţionată, până când constructorul nu va repara toate problemele. Ministrul Sorin Grindeanu declara, pe 7 august, că soluţia tehnică folosită deja de trei ori pentru asfaltarea Podului peste Dunăre este una „proastă”.
„Soluţia tehnică din proiect, pe care au implementat-o cei de la acea companie, nu este una bună, pentru că de vreo trei ori s-a dat jos asfaltul, s-a aplicat aceeaşi soluţie şi există în continuare aceleaşi probleme, deci este clar că este o soluţie tehnică proastă”, a declarat ministrul Grindeanu, cu ocazia unei vizite de lucru efectuate pe şantierul Autostrăzii A7 Buzău-Focşani.
În martie 2024, rampa de acces spre viaductul care duce spre Podul peste Dunăre prezenta din nou tasări pe malul din Brăila, după ce, în septembrie 2023, CNAIR a mai semnalat o astfel de problemă, iar constructorul WeBuild a luat în calcul pentru stoparea tasării forarea a 40 de stâlpi, potrivit informaţiilor furnizate, pentru Agerpres, de purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu.
„Anul trecut, prin septembrie, a apărut această tasare. La momentul respectiv, le-am transmis o notificare celor de la WeBuild, prin care le-am solicitat să remedieze tasarea. Ei au făcut o lucrare punctuală, ca să nu spun de mântuială, adică au încărcat cu asfalt zona tasată, încercând să o aducă la cotă. Tasarea a continuat şi iată că, anul acesta, s-au adăugat încă 10-15 centimetri faţă de tasarea astupată de ei anul trecut. Ca atare, le-am mai făcut o notificare, în care le-am zis că trebuie să intervină cu o soluţie permanentă de stopare a tasării, iar în acest moment soluţia identificată de ei este forarea unor stâlpi pe lângă această rampă a viaductului. Deocamdată sunt în faza de experimentare a soluţiei, după care vor trece la faza de aplicare a soluţiei definitive. Cred că sunt 40 de piloţi, pe care îi vor fora pentru a stopa această tasare. Au termen 3-4 luni pentru a remedia această problemă, iar totul se va face pe banii şi pe timpul lor, intră în contract, nu este o lucrare aparte, nu pot avea scuze că întârzie anumite lucrări din contract. Ei trebuie să meargă în paralel şi cu finalizarea obiectivelor din contract şi cu această neconformitate pe care trebuie să o rezolve”, a declarat, pentru Agerpres, în martie 2024, Alin Şerbănescu.
Reprezentantul CNAIR a precizat că tasarea apărută la rampa de acces pe Podul peste Dunăre nu afectează stabilitatea podului, dar creează deservicii în ceea ce priveşte circulaţia pe pod, din cauza denivelării apărute, şi poate duce la costuri suplimentare în perioada de întreţinere a podului.
„În ansamblu – mă refer la tot ce înseamnă pod şi drumuri – nu este o situaţia gravă. Tasarea apărută pe rampa de acces pe pod nu afectează nici corpul podului, nici pilonii, nici tablierul, nici blocurile de ancoraj, este un corp separat, este rampa de acces spre viaductul care duce spre pod. Dar din perspectiva confortului circulaţiei, creează o problemă reală, pentru că nu este normal să vii cu 80-90 km/h şi, din cauza denivelării, să zbori doi metri în aer. Nu e normal ca, pe o lucrare nouă, plătită cu bani grei, să-ţi apară astfel de probleme. Responsabilitatea este în totalitate a acestui antreprenor, care trebuie să intervină şi să remedieze problemele, pentru că, repet, nu vom recepţiona acest pod, până când toate componentele lui nu vor fi executate conform contractului şi conform normativelor. Am comandat pod nou, trebuie să primim pod nou, nu pod la care se desfac şuruburile, nu pod la care se ondulează asfaltul, nu pod la care se tasează rampele. Deşi astfel de neconformităţi nu prezintă risc iminent şi imediat şi nu se ajunge la căderea podului, vor crea cheltuieli suplimentare în perioada de întreţinere, care va dura 120 de ani”, a spus Alin Şerbănescu.
Valoarea iniţială a proiectului Podului peste Dunăre a fost de 1,996 miliarde de lei, fără TVA, fonduri externe nerambursabile, iar constructorul Asocierea Astaldi S.P.A. – IHI Infrastructure System Co. Ltd., denumit în prezent WeBuild.
Editor : M.L.