Coreea de Nord a acuzat Coreea de Sud că a trimis drone în capitala sa, sporind tensiunile deja mocnite de câteva luni dintre cele două state. Dronele ar fi împrăștiat pliante de propagandă deasupra Phenianului în ceea ce Nordul a descris drept o provocare care ar putea duce la „conflict armat și chiar război”, transmite BBC.
După ce a lansat vineri aceste acuzații la adresa Sudului, Phenian a declarat că a ordonat trupelor de frontieră să fie pregătite să tragă. La rândul său, Coreea de Sud a declarat că este pregătită să răspundă și a avertizat că, dacă siguranța cetățenilor săi va fi amenințată, aceasta va semnala „sfârșitul regimului nord-coreean”.
Apoi, marți, Nordul a aruncat în aer porțiuni din două drumuri care îl legau de Coreea de Sud, punând astfel în aplicare o amenințare anterioară. A doua zi, Coreea de Nord a afirmat că 1,4 milioane de tineri nord-coreeni au depus cereri pentru a se înrola sau a reveni în armată.
Aceste conflicte sunt cele mai recente dintr-o serie de tensiuni între cele două Corei, unde au atins cel mai înalt nivel din ultimii ani, de când liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat în ianuarie că Sudul este inamicul numărul unu al regimului său.
Ce se întâmplă
La 11 octombrie, Ministerul de Externe al Coreei de Nord a acuzat Sudul că a trimis drone către Phenian noaptea, pe parcursul a două săptămâni. Acesta a afirmat că pliantele împrăștiate de drone conțineau „zvonuri inflamatorii și prostii”.
Sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a avertizat Seulul cu „consecințe oribile”, dacă presupusele zboruri cu drone se vor repeta. Ea a declarat ulterior că există „dovezi clare” că „gangsterii militari” din Sud se află în spatele presupuselor provocări.
Coreea de Nord a difuzat imagini neclare cu ceea ce a declarat a fi dronele care zburau pe cer, precum și fotografii care ar arăta pliantele, însă nu există nicio modalitate de verificare independentă a afirmațiilor acestora.
Deși Coreea de Sud a negat inițial că ar fi trimis drone în Nord, șeful Statului Major interarme a declarat ulterior că nu poate nici confirma, nici infirma afirmațiile Phenianului.
La nivel local, s-a speculat că dronele au fost pilotate de activiști, care au trimis aceleași materiale în Nord folosind baloane.
Park Sang-hak, liderul Coaliției Mișcării pentru Eliberarea Coreei de Nord, a negat afirmația Coreei de Nord privind incursiunea dronelor, declarând: „Nu am trimis drone în Coreea de Nord”.
Luni, Kim s-a întâlnit cu șeful armatei, cu șefii militari, cu miniștrii securității de stat și ai apărării și cu oficiali de rang înalt, a declarat agenția oficială de presă a Nordului, KCNA.
Acolo, Kim a stabilit „direcția acțiunii militare imediate” și a însărcinat oficialii cu „funcționarea descurajării de război și exercitarea dreptului la autoapărare”.
Lee Sung-joon, ofițerul de relații publice al Statului Major interarme din Coreea de Sud, a declarat că Nordul ar putea organiza „provocări la scară mică”, cum ar fi mici explozii pe drumurile care leagă cele două Corei.
Apoi au urmat exploziile de la drumurile simbolice Gyeongui și Donghae.
Deși ambele drumuri au fost închise de mult timp, distrugerea lor trimite un mesaj că Kim nu dorește să negocieze cu Sudul, potrivit analiștilor.
În urma exploziilor, armata sud-coreeană a declarat că a tras cu arme de partea sa de graniță, ca o demonstrație de forță, și că a intensificat supravegherea Nordului.
Câteva ore mai târziu, autoritățile din provincia Gyeonggi, care înconjoară Seulul, au desemnat 11 zone de frontieră intercoreeană drept „zone periculoase”, în încercarea de a împiedica oamenii să trimită peste graniță pliante de propagandă anti-Nord.
„Provincia Gyeonggi a stabilit că împrăștierea de pliante către Coreea de Nord este un act extrem de periculos care ar putea declanșa un conflict militar”, a declarat Kim Sung-joong, viceguvernator al provinciei Gyeonggi, în cadrul unei conferințe de presă.
Împrăștierea unor astfel de pliante ar putea amenința „viața și siguranța rezidenților noștri”, a adăugat Kim, întrucât „relațiile intercoreene se deteriorează rapid”.
Ce arată acest lucru
Analiștii spun că incidentul cu drone sugerează că Coreea de Nord își consolidează sprijinul intern făcând să pară că amenințările la adresa țării se intensifică.
Utilizarea unor termeni precum „state separate” cu referire la Sud și renunțarea la cuvinte precum „compatrioți” și „unificare” face parte din această strategie, a declarat profesorul Kang Dong-wan, care predă științe politice și diplomație la Universitatea Dong-a din Busan.
„Regimul nord-coreean se bazează pe politica fricii și are nevoie de un inamic extern”, a declarat profesorul Kang. „Ori de câte ori tensiunile cresc, Coreea de Nord accentuează amenințările externe pentru a stimula loialitatea față de regim.”
Analiștii spun că această confruntare între cele două Corei arată cum acestea sunt blocate într-un joc de tip „cine e fricosul”, ambele părți nefiind dispuse să facă prima mișcare.
„Niciuna dintre părți nu este dispusă să facă concesii în acest moment”, a declarat profesorul Kim Dong-yup de la Universitatea de Studii Nord Coreene din Seul.
Întrucât există neîncredere reciprocă, Seulul „trebuie să analizeze strategic modul de gestionare a crizei”, a adăugat profesorul Kim.
Se îndreaptă cele două state spre război? Nu în acest moment, spun analiștii.
„Mă îndoiesc că situația va escalada la nivel de război. Coreea de Nord exploatează confruntarea militară pentru a consolida coeziunea internă”, a declarat profesorul Kang.
„Mă îndoiesc de capacitatea Coreei de Nord de a iniția un război la scară largă. Regimul este foarte conștient de consecințele grave pe care le-ar avea un astfel de conflict”, a declarat profesorul Kim.
Cea mai recentă dispută privind presupusele zboruri ale dronelor va rămâne, cel mai probabil, o „luptă verbală”, a declarat profesorul Nam Sung-wook, care predă studii nord-coreene la Universitatea Coreea din Seul.
Deoarece Seulul și Phenianul știu că nu pot suporta costurile unui război în toată regula, profesorul Nam a afirmat că „probabilitatea de a utiliza efectiv arme nucleare este scăzută”.
Imaginea de ansamblu
Din punct de vedere tehnic, cele două Corei sunt încă în război, deoarece nu au semnat un tratat de pace de când războiul coreean s-a încheiat în 1953.
Reunificarea cu Sudul a fost întotdeauna o parte esențială, deși din ce în ce mai nerealistă, a ideologiei Nordului, încă de la crearea statului – până când Kim a renunțat la reunificarea cu Sudul în ianuarie.
Kim a apropiat Coreea de Nord de Rusia, sub conducerea lui Vladimir Putin, punându-l în contradicție cu SUA și Occidentul, care sunt principalii aliați ai Coreei de Sud.
De asemenea, sunt semnificative legăturile de lungă durată ale Coreei de Nord cu China, probabil cel mai important aliat al său. În urma incidentului cu drona, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a cerut marți tuturor părților „să evite escaladarea în continuare a conflictelor” din peninsulă.
Tensiunile din peninsula coreeană sunt în creștere în timp ce campania prezidențială din SUA intră în linie dreaptă.
Editor : A.C.
