Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, sau Sfântul Dumitru așa cum este denumit în popor, este sărbătorit în calendarul bisericesc, atât de ortodocși, cât și de catolici, astăzi, pe data de 26 octombrie. Este una dintre cele mai însemnate sărbători ale toamnei, după hramul Sfintei Parascheva, iar ziua este marcată de tradiții și superstiții pe care oamenii le respectă în fiecare zonă a țării.
În tradiţia populară, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir este patronul păstorilor şi vestitorul iernii. Conform superstițiilor pastorale, ziua de Sfântul Dumitru reprezintă și începutul iernii. Sfântul Dimitrie desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Marele Mucenic este prăznuit ca fiind unul dintre cei mai mari sfinți militari.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir nu trebuie confundat cu Sfântul Dimitrie cel Nou. Sfântul Dimitrie cel Nou (Basarabov, care a fost păstor) este sfânt ocrotitor al cetății Bucureștilor, canonizat în anul 1955 de către Biserica Ortodoxă Română, prăznuit în biserică pe data de 27 octombrie. Sunt doi Sfinți cu vieți diferite, care sunt sărbătoriți la o zi distanță.
De Sfântul Dimitrie cel nou (Basarabov), în București, se organizează unul dintre cele mai mari pelerinaje din țară. Anul acesta, pelerinajul de la Patriarhia Română din București este organizat în perioada 20-28 octombrie. Aici sunt evenimente și slujbe religioase speciale în fiecare zi.
Credincioșii pot merge la Catedrala Patriarhală, pentru a se închina la moaștele Sfântului Dimitrie (Basarabov), dar și la moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie și ale Sfântului Dreptului Lazăr, aduse din Cipru. Moaștele sunt depuse pentru închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei.
Ce nu ai voie să faci de sărbătoarea Sfântul Dumitru
Sărbătoarea de Sfântul Dumitru este prăznuită în fiecare an prin slujbe speciale în Capitală, dar și în mai multe biserici din România, care îi poartă hramul.
„Superstițiile țin de etnografie și folclor. Sunt tradiții locale, legi ale pământului le numim noi, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință, și pe care le-au respectat de-a lungul timpului din dorința de a-l cinsti pe Sfânt. E bine să cinstim Sfântul și să învățăm fiecare dintre noi din modelul de viețuire al Lui.
În general, astăzi, dar și la marile sărbători din biserică, nu este indicat să ne implicăm într-o activitate sau proiect care impune efort fizic, o muncă fizică îngreunată. Este o zi în care avem nevoie de reculegere, de odihnă.
Este bine astăzi să mergem la biserică, să aprindem o lumânare, să dăm de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi, ba chiar să mergem la mormintele acestora, dacă este posibil”, a transmis pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.
Cele mai cunoscute tradiții și superstiții de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
O tradiție rurală este ca, în ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, să se aprindă focuri peste care să sară copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul, numit și „Focul lui Sumedru”, are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii, potrivit superstițiilor. După ce focul este stins, oamenii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca pământul să primească putere de a rodi.
Focul lui Sumedru este un obicei în zonele rurale, păstrat de zeci de ani, unde oamenii se adună și pun pe foc o grămadă de lemne și cetină de brad, iar în mijloc o tulpină a unui arbore tăiat din pădure. Acest obicei simbolizează renașterea.
Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi pun cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.
O altă superstiție din zonele rurale, de a afla cum va fi iarna, este acea de a urmări mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la San-George, de unde şi zicerea că „la San-George se încaieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”.
De Sfântul Dumitru, potrivit tradițiilor, mai ales în Muntenia, se plătesc datoriile. Se spune că cine cere bani împrumut, îi cere cu vorba de a îi înapoia până la Sfântul Dumitru, pe 26 octombrie.
Cine a fost Sfântul Dumitru
Sfântul Dimitrie s-a născut în Salonic (Grecia), tatăl său era guvernator al oraşului, fiind creştin în ascuns. A trăit în timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian (s-a născut în anul 270 d. Hristos și a fost martirizat în anul 306).
Părinţii Sfântului Dimitrie nu aveau copii şi numai după multă rugăciune la Maica Domnului şi la Mântuitorul Hristos, au dobândit un fiu. Când copilul a ajuns la vârsta la care să poată cunoaşte şi să înţeleagă adevărul, l-au dus părinţii în casa lor de rugăciune, o cameră din palat, ascunsă, unde i-au arătat icoana adevăratului Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul, şi icoana Născătoarei de Dumnezeu.
Aici, chemând în taină un preot şi pe câţiva creştini, prieteni apropiaţi, l-au botezat pe fiul lor, pe ascuns, în numele Preasfintei Treimi.
După moartea tatălui său, Sfântul Dumitru, așa cum este numit în folclor, a fost chemat de împăratul Maximian şi numit guvernator al orașului în locul acestuia, încredinţându-i-se Salonicul, cu porunca de a-l curăţa de creştini: „Păzeşte patria ta şi s-o cureţi de necuraţii creştini, ucigându-i pe toţi cei care cheamă numele lui Iisus Hristos Cel răstignit”.
Nu numai că Sfântul Dimitrie a încălcat acest ordin, dar odată întors în cetate a început să propovăduiască (răspândească) Evanghelia. În scurt timp, i s-a făcut cunoscut împăratului că Dimitrie este creştin şi pe mulţi îi aducea la credinţa sa. Auzind acest lucru, împăratul s-a mâniat şi a dorit să meargă în cetatea Salonicului să vadă cu ochii săi.
Tânărul voievod a fost atunci chemat de către împărat şi, în faţa acestuia, cu mare îndrăzneală, a mărturisit că este creştin. Sfântul Dimitrie a fost închis, iar în ziua de douăzeci şi şase a lunii octombrie, au intrat ostaşii în temniţa în care fusese aruncat şi găsindu-l stând la rugăciune, l-au împuns cu suliţele şi l-au ucis.
De ce i se spune Sfântului Mucenic Dimitrie şi Izvorâtorul de Mir
După ce Sfântul Dimitrie a fost ucis, creştinii au luat în noaptea următoare trupul şi l-au îngropat, iar deasupra mormântului au zidit o bisericuţă în care se săvârşeau multe minuni. În această bisericuţă a intrat prefectul Iliricului, Leontie, şi în timp ce se ruga, s-a vindecat de o boală care îl chinuia de multă vreme.
Pentru acest fapt, Leontie a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Mucenic Dimitrie şi a zidit o biserică mai mare şi mai frumoasă în locul celei dintâi. Când s-a săpat temelia pentru această construcţie, au fost găsite moaştele Sfântului Dimitrie, care izvorau mir frumos mirositor, în aşa fel încât toată cetatea a fost umplută de mireasmă.
Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Salonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO, din anul 1988.
Biserica Sfântul Dimitrie din Salonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului. Aici este cel mai mare centru de pelerinaj din Grecia.
Editor : C.S.