Sancțiunile occidentale au blocat accesul Moscovei la tehnologii avansate, iar dronele cu care Rusia atacă Ucraina au început să se defecteze tot mai des în timpul misiunilor. Dar în ciuda obstacolelor, producția de arme rusești ajutată de agenți secreți și rețele de traficanți a explodat, relatează Washington Post.
Operatorii ucraineni de sisteme de apărare antiaeriană au observat anul acesta ceva ciudat la dronele kamikaze folosite de Rusia împotriva orașelor ucrainene. După ce unele dintre cele mai noi drone produse de fabricile din Rusia își găseau ținta, ceva nu mai funcționa cum trebuie.
Probabilitatea ca dronele să scape de sub control odată ce schimbau brusc direcția era mult mai mare la noile drone Geran-2. Unele dintre ele se prăbușeau fără să producă pagube. Altele zburau paralel cu solul, devenind ținte ușoare pentru apărarea antiaeriană. Și totuși, dronele veneau în continuu – uneori, până la 100 pe zi.
Analiștii militari au spus că de vină pentru eficiența tot mai slabă a dronelor rusești sunt componentele de calitate inferioară, în special un mic motor de direcție de dimensiunea unui pachet de țigări.
Rusia a fost nevoită să folosească motorașe făcute în China, după ce Occidentul a impus sancțiuni pentru a bloca accesul Moscovei la tehnologiile din Vest.
Defectarea dronelor a reprezentat o victorie limitată pentru țările occidentale în conflictul ascuns împotriva mașinăriei de război a Rusiei, în care sunt implicate inclusiv agențiile de spionaj, cu scopul de a lăsa Moscova fără componentele avansate necesare pentru producția armelor folosite în războiul modern.
Și, totuși, astfel de victorii ies în evidență și pentru că sunt destul de rare, au recunoscut oficialii occidentali.
„Sunt atât de multe drone rusești încât nici nu poți să ridici capul”
Rusia continuă să facă rost de tehnologii critice cu ajutorul agenților secreți și ai contrabandiștilor, în timp ce altele le cumpără din China. Pentru moment, forțele Kremlinului câștigă teren în Ucraina folosindu-se de avantajul numeric, astfel că impactul sancțiunilor este aproape șters cu totul.
„Sunt atât de multe drone de-ale lor încât nici nu poți să îți ridici capul. În ciuda deteriorării calității armelor rusești, acest lucru nu are un impact semnificativ. Ei obțin rezultate prin simpla desfășurare de forțe în masă”, a explicat generalul Ihor Romanenko, fost șef al Statului Major al armatei ucrainene.
Sancțiunile și eforturile Occidentului de a limita opțiunile Rusiei de a ocoli sancțiunile dau roade atunci când tancurile și rachetele își ratează ținta pe câmpul de luptă, iar dronele nu pot zbura, au spus analiștii.
Kremlinul nu rămâne pasiv, însă. Rusia a însărcinat deja agențiile de spionaj, precum și un grup divers de contrabandiști, birocrați corupți și găști criminale, cu găsirea unor modalități cât mai creative de a ocoli sancțiunile, au avertizat oficiali americani și europeni.
Moscova poate să se bazeze tot mai mult pe exporturile din China, Iran și India ca să înlocuiască tehnologiile pe care nu le mai poate lua din Occident.
Deși Geran-2 nu mai lovește la fel de des ținta ca înainte, fabricile de arme din Rusia produc mult mai multe astfel de drone și mult mai repede. Ucrainenii au recunoscut că valurile interminabile de drone din ultimul timp au pus o presiune mare pe apărarea Kievului.
Trump ar putea face lucrurile încă și mai complicate pentru Ucraina dacă va reduce livrările de armament.
Misiunea critică a unui agent rus eliberat de SUA în schimbul istoric de prizonieri cu Rusia
Pe data de 1 august, după ce Moscova a acceptat un schimb istoric de prizonieri cu Statele Unite și patru națiuni europene, un avion a aterizat pe Aeroportul Internațional Vnukovo al capitalei Rusiei cu 10 ruși la bord care abia ce fuseseră eliberați din detenție în Occident.
Printre aceștia se numărau presupuși spioni și un asasin, dar și un bărbat care a fost acuzat de infracțiuni ce par mult mai nesemnificative față de cele comise de ceilalți: Vadim Konoșcenok. El a fost acuzat că a ajutat la aducerea ilegală în Rusia a unor circuite electronice și a câtorva cutii cu gloanțe de pușcă.
Bărbatul de 50 de ani a fost extrădat din Estonia în 2023 și trimis într-o închisoare federală din SUA, acolo unde a rămas până la eliberarea sa în timpul schimbului de prizonieri.
După ce a ajuns la Moscova, Konoșcenok a fost primit cu covorul roșu și întâmpinat personal de președintele rus Vladimir Putin.
Oficialii americani au spus că Konoșcenok nu era un simplu contrabandist, ci un agent care lucra pentru FSB. El este descris ca făcând parte dintr-o rețea de agenți ai serviciilor de informații și intermediari trimiși de Moscova să îndeplinească o misiune critică: să obțină echipamente militare și componente din Occident care apoi să fie folosite în războiul contra Ucrainei.
Konoșcenko a putut să circule liber între Estonia și Rusia, depozitând bunuri americane importate într-o locație din Estonia, pe care apoi le transporta peste graniță. Investigatorii americani au spus că acest caz reflectă tacticile viclene folosite de Rusia pentru a-și ascunde activitatea.
FSB și GRU, agenția de informații militare externe a Rusiei, reprezintă mâinile nevăzute care controlează rețelele de contrabandă. Liderii celor două agenții apar rareori în public. Totuși, când Konoșcenok a fost primit ca un erou pe aeroportul de la Moscova, lângă Putin stătea Alexander Bortnikov, puternicul lider FSB.
Rusia riscă să rămână fără tancuri în 2025
Compania Inginerie Sernia de la Moscova era de fapt contractată de FSB să obțină echipamente în numele a trei departamente diferite. Printre ele se numără și Unitatea Militară 35533, una dintre principalele directorate de știință și tehnologiei ale FSB, asociată cu mai multe încercări ascunse de a obține microcipuri americane și alte componente electronice avansate pentru arme încă din 2008.
Componentele erau folosite pentru dezvoltarea de „arme nucleare și hipersonice, calculatoare cuantice și alte aplicații militare”.
În ciuda sancțiunilor, studiile independente bazate pe arme rusești capturate au arătat de repetate ori că Moscova continuă să folosească piese electronice în avioanele, tancurile și rachetele folosite în război.
Totuși, pentru că Rusia nu poate produce destule obuze de artilerie pentru front și nici unele componente necesare pentru construcția tancurilor și a obuzierelor, Moscova a compensat prin folosirea pieselor vechi din echipamente militare din era sovietică.
„Dat fiind ritmul actual în care rușii folosesc aceste vehicule, odată cu finalul anului 2025, rușii vor duce lipsă de tancuri”, a spus George Barros, analist al Institutului pentru Studiul Războiului. „Iar asta va avea implicații uriașe pentru luptele care se poartă pe linia frontului.”
Editor : Raul Nețoiu
