Cu o lună înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă, perspectiva unei reduceri a ajutorului militar american acordat Ucrainei împinge cele 27 de state ale UE să se gândească la ce urmează. Se impun trei întrebări în vederea unei posibile încetări a focului, potrivit Liberation.
Donald Trump a promis că va „rezolva conflictul din Ucraina în 24 de ore” în timpul campaniei sale electorale, dar fără a spune cum. În timp ce președintele ales, care nu și-a ascuns niciodată admirația pentru Vladimir Putin, va prelua mandatul peste o lună, europenii intră în echipament de luptă pentru a face față tuturor scenariilor posibile. Spre deosebire de 2016, când alegerea lui Trump i-a luat prin surprindere pe cei 27, de data aceasta ei știu că orice este posibil, de la o abandonare brutală a Ucrainei, pe care vor să o evite cu orice preț, până la o încetare a focului negociată peste capul lor. „Nu suntem aici cu brațele atârnate așteptând sosirea lui: negociem în toate direcțiile pe subiecte foarte complexe și nu întârziem”, dă asigurări un diplomat european de rang înalt, citat de Liberation.
Miercuri seara, la Bruxelles, secretarul general al NATO, olandezul Mark Rutte, i-a invitat la reședința sa privată pe președinții institutiilor comunitare, Germania, Franța, Italia, Polonia, Italia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie precum și pe Volodimir Zelenski, președintele ucrainean care a inițiat această întâlnire. Acest format în marja NATO se explică prin dorința puterilor europene de a-i exclude pe prorușii precum Ungaria, Slovacia și Turcia pentru a evita scurgerile de informații. Joi, 19 decembrie, cei 27 s-au întâlnit pentru summit-ul lor ritual din decembrie, încă în prezența lui Zelenski, pentru a asigura Ucraina de sprijinul lor neclintit, atât militar, cât și financiar. „Este doar începutul, dar constat că europenii rămân uniți pentru Ucraina, în timp ce s-a prezis că sosirea lui Trump va împărți Europa între discipoli, pacifişti, realiști”, continuă diplomatul. Reflecțiile lor discrete pot fi rezumate pentru moment în trei întrebări.
Poate Uniunea Europeană să compenseze o posibilă încetare a ajutorului militar american?
Ajutorul acordat Ucrainei de către cei 27 îl depășește pe cel oferit de Statele Unite dacă adăugăm asistența macrofinanciară – care oferă statului ucrainean mijloacele de funcționare – și asistența militară. La începutul anului 2024, Uniunea a lansat o nouă asistență macroeconomică de 50 de miliarde de euro pe trei ani (inclusiv 33 de miliarde de împrumuturi) și 20 de miliarde de ajutor militar prin „Facilitatea europeană pentru pace”. La aceste sume se adaugă împrumutul de 50 de miliarde de dolari de la G7 care va fi rambursat prin veniturile din cele 330 de miliarde din active rusești înghețate, cota europeană ridicându-se la 18 miliarde de euro. „Pentru a evita orice întoarcere, Joe Biden a depus cota americană la Banca Mondială”, precizează un diplomat european. Adică, în total, un ajutor european de aproximativ 30 de miliarde de euro doar pentru anul 2025, ceea ce reprezintă trei sferturi din nevoile ucrainene. „Dacă Trump reușește vreodată să recupereze partea americană a împrumutului G7, ar trebui să reușim, pentru că există și partea japoneză și britanică”.
Dar, după cum își amintește analistul militar Michel Goya, „50% din armele ucrainene provin din Statele Unite, 30% din Europa”. Cu toate acestea, nimeni de la Bruxelles nu-și imaginează că președintele american va înceta să mai furnizeze arme Ucrainei peste noapte: „Va face presiune spunând că ajutorul nu este etern și că trebuie să negocieze”, analizează un diplomat . . Mai pragmatic, el nu va dori să se enerveze pe companiile sale de armament care strâng comenzi mari datorită războiului din Ucraina: stocurile armatelor americane și europene trebuie reînnoite. Și este greu de crezut că Trump le va interzice producătorilor săi să încheie contracte de armament.
În plus, Europa nu a fost inactivă din 2022. Industria sa de arme a crescut: acum produce mai multe obuze de 155 mm decât omologul său american și a reușit să aprovizioneze Ucrainei milionul de muniții promis cu câteva luni întârziere. Țările europene antrenează și soldați ucraineni, precum Franța care a antrenat și echipat o întreagă brigadă. Dar astaeî e insuficient pentru a-i înlocui complet pe americani. Acesta este motivul pentru care Mark Rutte le-a ordonat europenilor, vineri, 13 decembrie, „să treacă la o mentalitate de război și să mărească producția și cheltuielile pentru apărare”. La această problemă de producție și buget se adaugă amânarea Germaniei, care refuză încă să furnizeze rachete Taurus pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei. Dar probabila victorie a creștin-democraților ar putea schimba situația.
Ce rol au europenii în negocierea unui încetări a focului
Posibilitatea ca Donald Trump să reușească să negocieze o încetare a focului cu Rusia, chiar dacă Moscova nu dă niciun semn că este gata să înceteze lupta, este studiată serios de europeni. „În prezent, presiunea militară asupra ucrainenilor este foarte puternică: ei se retrag. Prin urmare, trebuie să le permitem să negocieze dintr-o poziție de forță, pentru că întrebarea care se va pune va fi să știm pe unde va trece granița”, explică un diplomat. „Ar trebui să știm că războiul poate continua în timpul negocierilor”, adaugă Michel Goya, așa cum a fost cazul în timpul războaielor din Coreea și Vietnam, de unde și necesitatea unui ajutor militar sporit.”Numai când ambele părți vor vedea că nu mai există nicio speranță de a merge mai departe, va exista o încetare a focului.”
Dar nu există riscul ca Statele Unite să negocieze cu Rusia fără Ucraina și fără europeni? “Nu vrem negocieri privind Ucraina fără Ucraina și nici negocieri pentru securitatea Europei fără Europa”, insistă un diplomat dintr-un stat membru mare. Totuși, Trump știe că va avea nevoie de europeni să intervină. „Nu vrea doar un acord pe hârtie și, în 18 luni, Rusia să atace din nou”, continuă el.
O forță europeană de intervenție în Ucraina
O încetare a focului nu poate fi avută în vedere fără garanții solide de securitate pentru Ucraina. Și, deci, fără desfășurarea, pe uscat, în aer și pe Marea Neagră, de trupe pentru a se asigura că va fi respectată. Statele Unite au avertizat că nu vor trimite soldați. Ideea trimiterii unei forțe europene, lansată în martie 2022 de Polonia, revine așadar în dezbatere. Președintele Emmanuel Macron, care își dorește loc la masa negocierilor, caută activ parteneri. Subiectul a fost abordat în timpul întâlnirii de la Notre Dame cu Trump și Zelenski, care a fost entuziasmat. Statul major francez lucrează pentru a propune diferite opțiuni strategice.
Chiar și numărând resursele franceze din Africa, Franța nu ar putea detașa decât (fără limită de timp) o brigadă sau aproximativ 8.000 de oameni. Mult prea puțin pentru a proteja Kievul de poftele vecinului său. Anturajul lui Trump estimează că ar fi nevoie de 200.000 de soldați europeni, ceea ce este de neconceput.
„Ideea ar fi să reunim un corp de armată [între 20.000 și 45.000 de soldați]. Mai trebuie să știm cine este gata să plece, știind că este posibilă o întoarcere la conflict. Și că acest lucru va trebui să fie negociat cu ambele părți”, asigură o sursă militară. Elie Tenenbaum, directorul Centrului de Studii de Securitate de la Institutul Francez de Relații Internaționale (Ifri), a estimat că o forță de garantare a securității pentru Ucraina ar putea consta din cinci brigăzi multinaționale susținute de o componentă de forță aeriană. Acest lucru ar reprezenta o dilemă pentru Rusia în cazul în care aceasta din urmă ar fi tentată să încalce încetarea focului.
Toată lumea se uită către țările capabile să preia conducerea, și anume Franța și, într-o măsură mai mică, Marea Britanie. Țările baltice ar putea da o mână de ajutor, la fel ca și scandinavii. Belgia și Olanda au transmis semnale pozitive. Polonia pare să ezite. Ministrul italian al Apărării a spus că este interesat să participe, dar numai la menținerea păcii, la fel ca și ministrul german de Externe, și după încheierea unui încetări a focului.
Editor : Ș.R.
