Cele patru runde de alegeri din 2024 au provocat schimbări semnificative pe plan politic. Dreapta radicală și extremiștii, cu AUR în prim-plan, au avut cel mai mult de câștigat în acest an electoral, devenind, practic, principala forță de opoziție. La nivel individual, marele câștigător poate fi considerat Nicușor Dan, care a câștigat un nou mandat la Primăria Capitalei cu un procent liniștitor de peste 40%. Pentru alții, însă, chiar dacă anul nu le-a adus ce sperau, nici nu poate fi considerat unul prost. Exemplul lui Marcel Ciolacu: a ratat intrarea în turul II al prezidențialelor, PSD a pierdut din procente la parlamentare, însă el a fost investit pentru un nou mandat de prim-ministru.
Digi24.ro vă prezintă o analiză cu „marii câștigători” ai anului electoral 2024:
AUR, SOS și POT
Grupul suveraniștilor a avut cel mai mult de câștigat din punct de vedere electoral pe parcursul anului 2024.
Alianța pentru Unirea Românilor și SOS (partidul Dianei Șoșoacă) au intrat în Parlamentul European. La alegerile din 9 iunie, AUR a obținut șase locuri de europarlamentar, în timp ce SOS a câștigat două.
AUR a reușit să câștige și 30 de primării, 3.527 de mandate de consilieri locali, 159 de mandate de consilieri județeni și a intrat și în Consiliul General al Municipiului București.
Pe parcursul anului 2020, AUR a devenit principalul partid de opoziție din punct de vedere al susținerii electorale. La europarlamentare și parlamentare s-a clasat pe locul al doilea.
CITEȘTE ȘI: Președinta POT, Anamaria Gavrilă, anunță că va ține trei zile post cu apă, după ce partidul său a trecut pragul electoral
La alegerile parlamentare din 1 decembrie, polul suveranist a câștigat 161 de mandate (AUR – 88; SOS – 43; POT – 30), adică o treime din locurile de senatori și deputați disponibile. E o creștere substanțială față de legislatura trecută, unde AUR obținuse 47 de mandate.
E important de menționat că SOS și POT au fost fondate de Diana Șoșoacă și Anamaria Garvilă, intrate în 2020 în Parlament pe listele AUR.
Efectele s-au văzut din prima zi a noii legislaturi. Parlamentarii polului suveranist au ieșit în evidență făcând circ pe holurile Casei Poporului.
CITEȘTE ȘI: POT, SOS și AUR au făcut circ în Parlament în prima zi a noului Legislativ. Unii au sfidat presa, în timp ce alții au cântat colinde
Călin Georgescu, din umbră, direct în rol principal
Deși Diana Șoșoacă nu a participat în alegerile prezidențiale după ce candidatura ei a fost respinsă de Curtea Constituțională, extremiștii au avut de câștigat și la scrutinul anulat între timp.
Călin Georgescu (independent) și George Simion (liderul AUR) au obținut peste 3.3 milioane de voturi în primul tur al alegerilor din noiembrie.
Georgescu a fost, de departe, surpriza anului 2024, reușind să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale cu 2.1 milioane de voturi, în condițiile în care a declarat că nu a cheltuit niciun ban în timpul campaniei electorale.
Numai că această candidatură controversată a dus la decizia fără precedent a CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale.
Decizia a avut la bază informații legate de interferența unui stat străin (cel mai probabil Federația Rusă) în alegeri, de implicarea unor personaje controversate sau de suspiciuni legate de finanțarea ilegală a campaniei.
CITEȘTE ȘI: Anchete după desecretizarea documentelor CSAT. Procurorii vorbesc despre un tipar pe care nu l-au mai întâlnit până acum
Despre Georgescu, Digi24.ro a scris pe larg în mai multe rânduri. Recomandăm:
CITEȘTE ȘI: Cine e investitorul american care i-a făcut reclamă lui Georgescu și ce legături are cu Rusia. Vrea să intre în industria de Apărare
CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu și Asociația „Pământul Strămoșesc”. Cine a înființat-o, ce promovează și legăturile cu legionarii
CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu, acuzat de un om de afaceri că l-ar fi păcălit cu un milion de euro. Afaceristul a depus plângere penală
CITEȘTE ȘI: „Campania cu zero lei” a lui Călin Georgescu: Noi dovezi care arată amploarea comenzilor de materiale de propagandă
CITEȘTE ȘI: Legătura dintre Călin Georgescu, preoți și legionari. Cercetător: „Un personaj mai degrabă oportunist”
Marcel Ciolacu și PSD. Înfrângere ameliorată
Deși 2024 a fost unul dezastruos pentru Marcel Ciolacu, acesta a încheiat anul așa cum l-a început, tot în funcția de prim-ministru.
La primul scrutin din acest an maraton de alegeri, PSD a început cu dreptul. Social-democrații, cu Ciolacu în frunte, au câștigat cele mai multe mandate de primar, de consilieri locali, de consilieri județeni și de președinți de consilii județene la alegerile locale din 9 iunie.
La alegerile europarlamentare, partidul a avut liste comune cu PNL. Cele două partide, împreună, au obținut aproape 50% din voturi și au trimis cel mai mare număr de europarlamentari la Bruxelles – 19.
În noiembrie, însă, Ciolacu a obținut cel mai slab scor din istorie pentru un candidat PSD la prezidențiale, clasându-se pe locul al treilea, după Elena Lasconi sau Călin Georgescu, în scrutinul din 24 noiembrie.
Inițial, pentru că nu a reușit să intre în al doilea tur, Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia de la conducerea partidului.
Următoarea săptămână, însă, la parlamentarele din 1 decembrie, PSD s-a clasat pe primul loc cu 22% (scor mai mic decât cel de 28%, obținut în 2020).
Ciolacu a revenit asupra demisiei după ce au apărut rezultatele alegerilor parlamentare, câștigate de partidul pe care îl conduce.
Acum, acesta încheie anul tot din postura de prim-ministru, în noul Guvern format din PSD-PNL-UDMR, și președinte PSD.
Surse Digi24 arătau că Marcel Ciolacu se pregătește să candideze la următoarele alegeri prezidențiale.
CITEȘTE ȘI: Controverse privind facturile publicate de Ciolacu. BoardingPass: E puţin probabil să fi fost emise în 2022, când au avut loc zborurile
Nicușor Dan
Anul electoral 2024 a fost unul de succes pentru Nicușor Dan. Primarul Capitalei a obținut un nou mandat, și-a anunțat candidatura independentă pentru alegerile prezidențiale, iar bucureștenii au aprobat referendumul propus de el.
Alegerile pentru Primăria Capitalei au fost în prim-plan la începutul anului. Inițial, PSD și PNL au lansat un candidat comun, pe medicul Cătălin Cârstoiu.
Acesta, însă, a rezistat doar o lună în cursa electorală și s-a retras după ce a fost acuzat că dădea consultații contracost la clinica privată a soției sale, deși era manager la Spitalul Universitar.
Cele două partide au decis să intre în alegeri cu candidați separați ca să „își maximizeze” șansele electorale: Sebastian Burduja (PNL) și Gabriela Firea (PSD).
Cristian Popescu Piedone, fost primar în Sectoarele 4 și 5, eliberat cu un an înainte din închisoare după ce a câștigat recursul din procesul Colectiv, a candidat la rândul lui pentru Primăria Capitalei, din partea partidului lui Dan Voiculescu.
Deși sondajele arătau că lupta va fi strânsă, Nicușor Dan a obținut 352.734 de voturi (47.94%) la alegerile pentru Primăria Municipiului București din 9 iunie.
Nicușor Dan a mai obținut un succes electoral în 2024. Referendumul pe care l-a propus, prin care a cerut schimbări în ceea ce privește bugetele Primăriei Capitalei și ale celor de sector sau a modului în care sunt emise autorizațiile de construire, a fost validat de locuitorii capitalei.
Primarul Capitalei susține că „există un nivel de încredere” în persoana sa și, în decembrie, a anunțat că va candida independent la alegerile prezidențiale de anul viitor.
Băluță și Ciucu
Anul 2024 a adus un succes politic și pentru alți doi primari de sector. Pe lângă rezultatele obținute în alegerile locale din 9 iunie, aceștia au obținut funcții de conducere în partidele lor.
Este vorba de Daniel Băluță (primarul PSD din Sectorul 4) și Ciprian Ciucu (primarul PNL din Sectorul 6).
Băluță a câștigat Primăria Sectorului 4 cu peste 60%, iar partidul l-a recompensat la congresul din vară cu un post de prim-vicepreședinte. Edilul a înlocuit-o în conducerea partidului pe Gabriela Firea.
Ciprian Ciucu a câștigat alegerile din Sectorul 6 cu peste 70%. După demisia conducerii PNL, pe fondul scorului slab obținut la alegerile prezidențiale, Ciucu a avansat și el în partid, obținând funcția de prim-vicepreședinte.
Elena Lasconi
Deși nu a mai apucat să vadă rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pentru că au fost anulate, anul electoral 2024 a fost bun pentru Elena Lasconi.
Fosta jurnalistă a câștigat în iunie un nou mandat de primar în Câmpulung Muscel, cu peste 50% din voturi. În vară, Lasconi a preluat șefia Uniunii Salvați România, după demisia lui Cătălin Drulă, pe fondul rezultatului slab obținut de USR în alegerile europarlamentare și locale.
Ea a fost numită și candidata partidului la alegerile prezidențiale ce au avut loc în noiembrie.
Deși a făcut o serie de gafe în timpul campaniei electorale, Lasconi a reușit, totuși, surpriza și l-a bătut pe Ciolacu în primul tur.
Lasconi s-a clasat pe al doilea loc, obținând 1.7 milioane de voturi. Până la decizia fără precedent a CCR, Lasconi era văzută drept opțiunea pro-democrație și pro-europeană din alegerile prezidențiale.
Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a ajuns și el în prim-plan, însă după un eșec major al partidului său. El a reușit să obțină un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Bihor, cu peste 50% din voturi.
După scorul slab înregistrat de Nicolae Ciucă în primul tur al alegerilor prezidențiale, Bolojan a preluat șefia interimară a Partidului Național Liberal (PNL).
Bolojan a mai obținut în premieră un mandat de senator și a fost numit de coaliția PSD-PNL-UDMR al doilea om în statul român, adică șef al Senatului.
Nicu Ștefănuță
Nicu Ștefănuță a fost surpriza alegerilor europarlamentare din iunie, când a reușit să obțină un loc în Parlamentul European din postura de candidat independent.
Ștefănuță a avut un mesaj electoral, derulat în principal pe rețelele de socializare, care s-a adresat în special tinerilor și progresiștilor. A reușit, astfel, să obțină peste 3% din voturi.
În iulie, Ștefănuță a fost ales și vicepreședinte al Parlamentului European.
SENS, partidul pe care l-a susținut la alegerile parlamentare din 1 decembrie, nu a reușit, însă, să treagă pragul de 5% pentru a obține mandate de deputat și senator.
Editor : M.G.
