La aproape trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, companiile străine care nu s-au retras de pe piața rusă nu își pot recupera profitul încasat în Rusia, iar activele pe care le dețin în această țară nici măcar nu mai sunt ale lor. Dar chiar și în aceste condiții, sute de companii din Occident continuă să ajute Moscova să își finanțeze mașinăria de război, scrie Foreign Policy.
Fenomenul firmelor occidentale care își continuă afacerile în Rusia nu este unul marginal. Datele strânse de Școala de Economie din Kiev și voluntari ucraineni arată că, în 2023, în jur de 800 de multinaționale din Occident și alte țări aliate încă activau în Rusia.
Aceste companii au decis să rămână în Rusia ori continuă să genereze venituri acolo cu toate că s-au angajat să iasă de pe piața rusească.
Două statistici ies cel mai mult în evidență. În primul rând, în jur de 60% din firmele globale care desfășurau activități în Rusia înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, în februarie 2022, continuă să fie active în această țară și în prezent. În al doilea rând, Germania, SUA și Franța sunt de departe țările cu cele mai multe companii care își continuă activitatea în Rusia – în total, ele reprezintă cam jumătate din totalul companiilor din Occident rămase în țară.
Firmele occidentale au oferit mai multe explicații privind decizia lor de a rămâne în Rusia. Multe susțin că au rămas din motive umanitare sau pentru că produc bunuri esențiale, precum alimente de bază, sau pentru că se simt responsabile pentru bunăstarea angajaților și a familiilor lor din Rusia.
Ambele argumente sunt ușor de dezmințit. Rusia este auto-suficientă când vine vorba de mâncare și este, chiar, un exportator major de alimente de bază. Mai mult, sancțiunile occidentale nu afectează accesul Rusiei la bunuri umanitare, precum alimente, ceea ce înseamnă că prezența companiilor străine pe teritoriul Rusiei nu este necesară pentru ca aceste produse să ajungă pe piața rusă.
Argumentul privind bunăstarea angajaților nu este nici el unul foarte bun. Rusia se confruntă cu un deficit uriaș de forță de muncă, șomajul a atins niveluri minime record și locuri alternative de muncă se găsesc din abundență.
Firmele occidentale au generat venituri mai mari în Rusia decât întreg bugetul armatei ruse de când a izbucnit războiul
Ceea ce este incontestabil este faptul că sutele de companii occidentale care au rămas în Rusia ajută Moscova să își finanțeze războiul din Ucraina.
Cifrele sunt strigătoare: În 2022 și 2023, firmele din G7, Uniunea Europeană și alte economii aliniate Occidentului au generat venituri de 370 de miliarde de dolari pe teritoriul Rusiei – mai mult decât întreg bugetul militar al Moscovei în aceeași perioadă.
În primii doi ani de război, companiile din Occident au transferat peste 11 miliarde de dolari în visteria Kremlinului sub forma impozitelor corporative. Banca austriacă Raiffeisen a alimentat o zecime din această valoare.
Datele pentru anul 2024 nu sunt încă disponibile, dar estimările arată că firmele occidentale au plătit alte 4-6 miliarde de dolari, aducând totalul la 16 miliarde de dolari transferați către Kremlin de la începutul invaziei.
Suma de 16 miliarde de dolari este suficientă pentru ca Moscova să își procure 5.300 de rachete Iskander, 1.100 de rachete balistice Kinjal sau 320.000 de drone Shahed. În comparație, în atacul masiv împotriva Ucrainei din perioada Crăciunului de anul trecut Rusia a folosit 78 de rachete de diferite tipuri și 106 drone Shahed și drone-momeală.
Suma plătită Rusiei de firmele occidentale sub forma impozitelor corporative de la începutul războiului este aproximativ egală cu tot ajutorul militar, umanitar și financiar al Germaniei pentru Ucraina în aceeași perioadă.
Pariul pierzător al companiilor din Occident care nu au plecat din Rusia
Pentru Moscova, prezența firmelor din Occident nu are doar o valoare economică, ci și una propagandistică, întrucât susține argumentul Kremlinului că piața rusească este prea importantă pentru firmele străine ca să o abandoneze.
Este clar că argumentul moral a convins doar o minoritate de firme occidentale să părăsească Rusia. Multe firme au mizat pe faptul că dacă rezistă până la finalul războiului, ele se vor afla într-o poziție mult mai bună decât competitorii lor pe piața rusească, odată ce sancțiunile sunt eliminate și lucrurile revin la normal.
Acesta a fost un pariu pierzător pentru firmele occidentale, întrucât acum Kremlinul le controlează veniturile și activele. Condițiile impuse de Moscova sunt atât de dure încât nici măcar firmele din „țările prietenoase” nu își pot transfera profiturile înapoi în țările de origine.
Compania petrolieră PSU din India, spre exemplu, are profituri de 900 de milioane de dolari blocate în Rusia, iar situația ar putea deveni în curând și mai gravă. În timp ce economia rusă se îndreaptă tot mai mult spre colaps, Moscova ar putea să impună noi reguli pentru controlul total al capitalului.
La un an după ce Vladimir Putin a semnat un decret prin care s-a asigurat că firmele occidentale nu își pot vinde activele rusești fără aprobarea Kremlinului, guvernul rus a naționalizat activele rusești ale unor companii precum Danone și Carlsberg, care au pierdut aproape toată valoarea acestor active.
Lucrurile s-au înrăutățit și mai mult în octombrie 2024, atunci când un alt decret semnat de Putin a limitat la un sfert din valoarea activelor lor suma pe care o pot recupera firmele occidentale care ies de pe piața rusă.
Firmele occidentale administrează afaceri în Rusia care practic nu mai sunt ale lor. Dacă argumentul moral nu a fost destul ca aceste companii să părăsească Rusia, cel economic ar trebui să fie cât se poate de convingător.
Editor : Raul Nețoiu
