NATO a demarat, în Marea Baltică, o amplă misiune de control și descurajare, cunoscută drept Baltic Sentry, în care folosește, pe lângă nave și drone marine, și sisteme de inteligență artificială, pentru a contracara ceea ce oficialii europeni numesc deja a fi atacuri hibride asupra cablurilor de comunicații și de transport de energie – infrastructură critică pentru țările din zonă și nu numai. Inteligența artificială îi ajută pe participanții la misiunea Baltic Sentry să identifice comportamente ciudate sau suspecte ale navelor care ar putea rupe cablurile subacvatice, așa cum s-a întâmplat cel mai recent în ziua de Crăciun, scrie CNN. Un căpitan danez implicat în operațiune se teme că eventuala descoperire a dovezilor clare privind implicarea Rusiei ar putea crește tensiunea până chiar război al alianței contra Moscovei.
Cel mai important incident de distrugere a unui cablu subacvatic baltic
În dimineața de Crăciun, operatorii rețelei electrice din Estonia au avut parte de o surpriză nedorită: cablul electric Estlink 2 care leagă țara baltică de Finlanda s-a defectat. Întreruperea a lăsat în funcțiune doar cablul Estlink 1, reducând fluxul de electricitate către Estonia cu aproape două treimi. Defecțiunea a avut un impact redus asupra serviciilor datorită capacităților de rezervă. Cu toate acestea, a stârnit temeri că prețurile la energie vor crește în timp ce cablul va rămâne deconectat – posibil luni de zile.
A doua zi, oficialii finlandezi au abordat și reținut Eagle S, un petrolier sub pavilion Insulele Cook, despre care au spus că transporta petrol din Rusia către Turcia. Acesta trecuse pe deasupra cablului, aparent târându-și ancora, au declarat oficialii finlandezi.
După cum a subliniat rapid ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, într-un interviu acordat CNN la Tallinn săptămâna trecută, nu a fost primul astfel de „atac hibrid” suspectat în ultimele luni, toate având aparent același mod de operare. El a recunoscut, totuși, că unii cred că ceea ce s-a întâmplat a fost accidental.
Dar acest eveniment urma să fie cel mai important, notează CNN. NATO, care urmărea deja incidentele suspecte de tăiere a cablurilor, a reacționat. În trei săptămâni, alianța a trimis pe mare un grup coordonat de nave de război special pentru a descuraja astfel de atacuri suspecte.
Anunțând noua misiune de supraveghere și descurajare, denumită Baltic Sentry, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că este „foarte îngrijorat” de „amenințarea tot mai mare la adresa infrastructurii noastre submarine critice”.
În timp ce NATO a intensificat deja patrulele în Marea Baltică și a sporit coordonarea cu poliția națională și gărzile de frontieră din țările afectate, incidentul din 25 decembrie a fost doar cel mai recent din ceea ce Uniunea Europeană a descris drept „o serie de atacuri suspecte asupra infrastructurii critice”.
Rusia neagă orice rol în aceste daune. Dar Pevkur nu crede acest lucru, dând vina pe navele rusești care încalcă sancțiunile, o așa-numită „flotă fantomă” de petroliere învechite acuzate că încearcă să evite restricțiile occidentale privind vânzarea de petrol rusesc.
„Luăm lucrurile așa cum sunt și știm că aceste nave, atunci când vorbim despre flota fantomă, reprezintă o amenințare, nu numai din punctul de vedere al securității, ci, în primul rând, din punctul de vedere al mediului”, a declarat Pevkur.
Acesta este un scepticism deschis, împărtășit deja de mulți membri ai Baltic Sentry.
Parchetul suedez a confirmat duminică că a sechestrat o navă suspectată de sabotaj, după ce s-a suspectat deteriorarea unui cablu de comunicații care trece pe sub Marea Baltică între Suedia și Letonia.
Suspiciuni de legături cu Rusia
Săptămâna trecută, la bordul fregatei olandeze HNLMS Tromp – nava amiral de ultimă generație a Baltic Sentry – comandantul misiunii a declarat pentru CNN că descoperă deja un model de activitate maritimă în Marea Baltică care pune la îndoială versiunea Rusiei.
„Multe dintre navele pe care le-am găsit acționând ciudat provin dintr-un port rusesc sau (se) îndreaptă spre un port rusesc”, a declarat comandorul Arjen S. Warnaar, care conduce Standing NATO Maritime Group One.
El a declarat că ancorele navelor au fost târâte în unele cazuri „câteva sute de mile”, respingând afirmațiile conform cărora se întâmplă ca echipajele să nu observe acest lucru. „Părerea mea este că nu, un căpitan știe asta” – ceea ce înseamnă că târârea ancorei a fost „probabil intenționată”.
Autoritățile finlandeze nu au anunțat încă rezultatele investigației lor privind eșecul Estlink 2.
Avocatul finlandez Herman Ljungberg, care îl reprezintă pe proprietarul navei Eagle S, Caravella LLC FZ, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, a declarat pentru CNN că el crede că nava transporta petrol rusesc, dar a precizat că era „o încărcătură legală… vândută sub plafonul de preț aplicabil”. El a numit acuzația de sabotaj „absurdă” și a spus că poliția finlandeză a investigat timp de patru săptămâni fără a comunica nicio concluzie care să indice sabotajul. De asemenea, acesta a afirmat că presupusa deteriorare de către navă a echipamentelor submarine s-a produs în afara apelor teritoriale ale Finlandei și că, prin urmare, Helsinki nu are competența de a interveni.
Rusia a negat acuzațiile de implicare în sabotarea cablurilor subacvatice. Ambasada Rusiei la Londra a declarat săptămâna trecută că NATO își consolidează forțele navale și aeriene sub „pretextul fictiv al «amenințării ruse»”.
Ce efecte poate avea la nivel mondial distrugerea cablurilor submarine
Sub Marea Baltică se află zeci de cabluri vulnerabile de internet și de electricitate, așezate în mare parte neprotejate pe fundul mării. Potrivit lui Rutte, mai mult de 95% din traficul de internet la nivel mondial este transportat prin cabluri submarine, aproximativ 1,3 milioane de kilometri de astfel de cabluri asigurând zilnic un comerț internațional estimat la 10 trilioane de dolari.
Reparațiile pot fi costisitoare, iar remedierea daunelor poate dura luni de zile. Deși rețelele submarine au adesea redundanță încorporată, un atac concertat ar putea paraliza rețelele de comunicații ale multor națiuni, punând în pericol intervențiile chirurgicale din spitale, intervențiile poliției și multe altele.
Chiar și întreruperile mici ar putea interzice accesul a zeci de mii de persoane la emisiunile și filmele lor preferate și ar putea afecta cumpărăturile online și livrările la domiciliu.
Într-o viață dependentă de „internetul lucrurilor”, ancora unei nave târâtă la sute de kilometri distanță vă poate strica ziua, comentează CNN.
Numai săptămâna trecută, potrivit Ministerului Apărării din Regatul Unit, marina britanică a fost nevoită să escorteze ceea ce a descris ca fiind o navă de spionaj rusească prin îngustul Canal al Mânecii, „la câteva săptămâni după ce a fost surprinsă zăbovind deasupra infrastructurii submarine critice din apele Regatului Unit”.
Cu doar o zi înainte, Londra anunțase că trimite aeronave pentru a se alătura operațiunii Baltic Sentry, alături de navele trimise de Germania, Olanda și Suedia.
Franța are, de asemenea, o navă vânător de mine în grupul operativ, CMT Croix du Sud.
La începutul acestei luni, ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a criticat „acțiunea agresivă a Rusiei” după ce un avion francez de patrulare maritimă a fost blocat de radarul de control al focului al unui sistem rusesc de apărare aeriană S400, iar semnalele GPS au fost, de asemenea, bruiate, în timp ce patrula spațiul aerian internațional în cadrul operațiunii Baltic Sentry. Bruiajul GPS nu este o noutate – timp de luni de zile, acesta a împiedicat aterizarea aeronavelor civile în regiune.
Inteligența artificială ajută la construirea „modelelor de viață”
Operațiunea Baltic Sentry este susținută de sisteme de inteligența artificială utilizate de noul Centru maritim al NATO pentru securitatea infrastructurilor submarine critice din Marea Britanie
„Viteza este de cea mai mare importanță aici. Trebuie să reacționăm foarte repede”, a declarat săptămâna trecută pentru CNN căpitanul Niels Markussen, șeful operațiunilor maritime NATO de acolo.
Potrivit lui Markussen, un căpitan de marină danez, echipa construiește „modele de viață” în Marea Baltică, urmărind anomaliile, cum ar fi navele care își schimbă frecvent direcția, zăbovesc sau încetinesc în apropierea cablurilor critice. „Avem această imagine a infrastructurii submarine, pe care o comparăm cu imaginea de la suprafață”, a explicat el.
Cu resursele combinate ale navelor de război, ale inteligenței artificiale, ale datelor de urmărire de înaltă tehnologie și ale avioanelor de luptă stealth F-35, Markussen spune că timpul de reacție la un comportament suspect va fi de „o jumătate de oră sau o oră” – departe de cele 17 ore în care o navă suspectată de sabotaj și-a târât ancora anul trecut.
Dar odată cu viteza și forța acestei noi operațiuni vine și pericolul, spune Markussen.
„Este delicat pentru că este un domeniu în care trebuie să găsim un echilibru între ce facem și trecerea la ceva care poate deveni foarte urât – și mă refer la război”.
Nu este la fel de simplu ca învinuirea Rusiei, spune el. „Atribuirea este dificilă”, explică el, adăugând că „dovada, arma fumegândă… este, foarte, foarte dificil”
Pevkur, ministrul estonian al apărării, a cărui țară are motive istorice profunde să se teamă de Rusia și este la câteva săptămâni de deconectarea de la o rețea energetică comună cu vecinul său estic mult mai mare, este, de asemenea, prudent în ceea ce privește atribuirea vinovăției. „Trebuie să respectăm regulile și, de asemenea, legislația, deoarece aceasta este exact ceea ce Putin dorește să vadă”, spune el, referindu-se la necesitatea de a construi un caz etanș pentru a evita ca Rusia să exploateze orice îndoieli sau lacune.
Chiar și așa, spune el, „nu este o surpriză” că tăierea cablurilor a venit în acest moment sau într-un mod atât de ambiguu. Rusia, spune el, are o reputație. „Au folosit nave civile tot timpul. Deci, am văzut că navele lor de informații sunt marcate ca fiind civile, să spunem (în) scopuri academice sau orice altceva. Deci, aceasta nu este o surpriză pentru noi”. Kremlinul a respins anterior acuzațiile că a folosit nave civile pentru colectarea de informații.
Pevkur vede în tăierea cablurilor o extensie a războiului din Ucraina, afirmând că Putin dorește ca națiunile occidentale „să nu se ocupe de Ucraina și (în schimb) să se ocupe de propriile noastre probleme”.
Dronele marine cercetează adâncurile tulburi
Pe mare, echipajul dragorului de mine german FGS Datteln este vârful de lance al Baltic Sentry.
Poate mai mult decât oricare dintre celelalte echipaje și nave din cadrul misiunii, ei trec de la metodele vechi de luptă la abilitățile de a câștiga un război hibrid. De la combaterea minelor marine, dragorul a trecut la detectarea avariilor cablurilor submarine.
La câțiva metri deasupra apei înghețate, pe o punte deschisă din spatele bătrânei nave de război, este stivuit un raft de drone marine roșii. Fiecare are o lungime de aproximativ 2,4 metri, este pusă în mișcare de patru propulsoare subțiri și necesită trei marinari care să o manevreze cu grijă deasupra apei înainte de a o lăsa să se scufunde.
Legate de navă prin cabluri subțiri de culoare portocalie, înfășurate pe un tambur acționat manual, drona transmite imagini de pe fundul întunecat al mării.
Ceea ce operatorii de drone văd sub apă, cu mult înainte ca echipele de reparații să fie chemate să repare un cablu deteriorat, ar putea fi declanșatorul care să îndrepte diplomația către acțiunea de care se teme Markussen.
În cazul în care se vor găsi dovezi irefutabile ale infracțiunilor comise de Rusia, NATO va fi cu un pas mai aproape de confruntarea cu adversarul său.
Editor : B.E.
