Sfârșitul războiului din Ucraina ar putea duce la o situație greu de gestionat în Rusia, pe plan economic, social și politic, cu consecințe similare cu cele ale încheierii războiului din Afganistan în 1989, este de părere Institutul Robert Lansing.
Rusia nu este interesată să pună capăt războiului din Ucraina din cauza amenințărilor din sferele sociale și economice. „Eșecul negocierilor de la Washington dintre SUA și Ucraina ar fi putut avea loc deoarece rușii nu erau pregătiți să semneze un acord de pace. Suntem convinși că liderii de la Kremlin, care în ceea ce privește componența și funcția lor au devenit din ce în ce mai asemănători cu Politburo-ul de la sfârșitul Uniunii Sovietice, se tem că încheierea războiului cu Ucraina ar putea duce la consecințe similare cu cele care au urmat încheierii războiului din Afganistan în 1989”, arată o analiză a Institutului.
Afghanistan 1989. O generație de veterani deziluzionați și marginalizați
Întoarcerea veteranilor sovietici din războiul din Afganistan (1979-1989) a avut consecințe sociale semnificative în Uniunea Sovietică și ulterior în statele post-sovietice. Printre acestea se poate enumera:
Creșterea criminalității. Mulți veterani, care se chinuiau să se reintegreze în viața civilă, s-au implicat în activități infracționale. Experiența lor de luptă i-a transformat în recruți valoroși pentru grupurile de crimă organizată care au apărut în anii 1990, contribuind la o creștere a violenței și a criminalității în societățile post-sovietice.
Alienare socială. Veteranii de război afgani (cunoscuți sub numele de „Afghantsy”) s-au simțit adesea neglijați și neînțeleși de societate și de guvern. Aceștia s-au confruntat cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă și nu au beneficiat de un sprijin suficient pentru sănătatea mintală, ceea ce a dus la probleme generalizate de izolare și crize de sănătate mintală.
Lipsa unei locuințe și sărăcia. Dificultățile economice și sprijinul insuficient din partea statului au condus la sărăcie în rândul multor veterani. Unii au rămas fără adăpost, în timp ce alții s-au confruntat cu abuzul de substanțe, în special alcool.
Criza de sănătate mintală. Mulți veterani sufereau de stres posttraumatic (PTSD), o afecțiune care nu era recunoscută sau tratată pe scară largă în Uniunea Sovietică la acea vreme. Acest lucru a contribuit la rate ridicate de depresie, sinucidere și abuz de substanțe.
Activism politic. Nemulțumirea veteranilor a contribuit la alimentarea mișcărilor politice. Mulți veterani au devenit critici vocali ai guvernului, participând la proteste și sprijinind grupurile naționaliste și de opoziție, contribuind la instabilitatea socială și politică din anii 1990.
Impactul asupra familiilor. Bilanțul psihologic al războiului a afectat și familiile veteranilor, ducând la violență domestică, rupturi familiale și traume generaționale.
Moștenirea războiului din Afganistan a creat o generație de veterani deziluzionați și marginalizați, un scenariu pe care Kremlinul s-ar putea teme să-l repete cu veteranii războiului din Ucraina.
Citește și: Ce ne-ar putea rezerva viitorul: Pacea din Ucraina urmată de invadarea Țărilor Baltice și dizolvarea NATO. Secesiunea Californiei
Probleme în spatele frontului
Începând din 2023, Rusia a înregistrat o creștere accentuată a infracțiunilor cu violență în rândul persoanelor care s-au întors după ce au participat la operațiunile de luptă din Ucraina. O creștere similară a criminalității a fost observată în anii 1990, după ce soldații s-au întors din Afganistan. Aceste persoane au format coloana vertebrală a grupurilor criminale din spațiul post-sovietic, comițând infracțiuni violente datorită experienței lor de luptă. Autoritățile ruse au implicat un număr mare de condamnați care executau pedepse cu închisoarea în războiul din Ucraina.
„Prin urmare, credem că aceste persoane își vor continua probabil activitățile infracționale după demobilizare. Implicarea lor în numeroase crime de război în Ucraina sugerează că brutalitatea infracțiunilor lor ar putea persista”, scrie IRL.
Deși încheierea războiului poate reduce ușor comenzile de stat pentru sectorul apărării, această reducere va avea un impact asupra ocupării forței de muncă, la fel ca demobilizarea unor unități militare. Acest lucru va crește presiunea pe piața muncii din Rusia.
Dezvăluiri despre adevăratele pierderi ale Rusiei
„De asemenea, credem că încheierea războiului va duce la dezvăluirea datelor privind pierderile de personal din Rusia, creând o presiune politică negativă asupra conducerii țării. De asemenea, va duce la nemulțumiri publice în rândul veteranilor acestui război cu privire la acțiunile conducerii militare și politice în ceea ce privește aprovizionarea și gestionarea”, scrie Institutul.
De ce Rusia nu ar vrea un acord de pace
Rusia ar putea să nu dorească un acord de pace din mai multe motive:
Interese strategice. Rusia urmărește să își mențină influența în Ucraina și în întreaga regiune. Un acord de pace care consolidează suveranitatea Ucrainei ar putea submina obiectivele geopolitice ale Moscovei.
Stimulente economice. Complexul militar-industrial rus beneficiază financiar de pe urma conflictului în curs prin alocări bugetare și scheme de corupție. Pacea ar putea amenința aceste fluxuri de venituri.
Influență politică: Conflictul din Ucraina permite Rusiei să exercite presiuni asupra Occidentului și să testeze hotărârea NATO. Menținerea situației instabile ar putea servi obiectivelor mai largi de politică externă ale Moscovei.
Politica internă. Kremlinul poate folosi războiul pentru a mobiliza sentimentele naționaliste la nivel intern, a distrage atenția de la problemele interne și a menține controlul asupra populației.
Evitarea răspunderii. Un acord de pace formal ar putea conduce la investigații internaționale privind presupuse crime de război și încălcări ale drepturilor omului, sporind riscul ca liderii ruși să fie trași la răspundere.
Sancțiuni economice. Rusia ar putea să nu dorească să se angajeze într-un proces de pace care necesită concesii care ar putea conduce la sancțiuni prelungite sau intensificate, ceea ce ar putea afecta economia sa.
Tulburări și nemulțumiri sociale. Veteranii care se întorc cu nemulțumiri nerezolvate – cum ar fi plata necorespunzătoare, condițiile precare și maltratarea de către comandanți – ar putea deveni activi politic și critici la adresa guvernului. Proteste și tulburări ar putea apărea, conduse de veterani și de familiile acestora, similare mișcărilor sociale care au urmat războiului din Afganistan.
Presiune crescută asupra serviciilor sociale. Statul ar putea întâmpina dificultăți în satisfacerea nevoilor sociale și medicale ale soldaților care se întorc în țară, mai ales dacă economia se află sub presiune din cauza sancțiunilor și a costurilor războiului. Veteranii și familiile acestora ar putea pune o presiune suplimentară asupra sistemelor de asistență socială deja solicitate.
Potențial pentru mișcări paramilitare. Veteranii dezamăgiți ar putea fi recrutați în grupuri naționaliste sau extremiste, contribuind la instabilitatea și violența internă. Foștii soldați ar putea fi, de asemenea, folosiți de facțiunile politice ca executanți sau în companii militare private, menținându-și stilul de viață militarizat.
Institutul Robert Lansing
Robert Lansing a fost un avocat și diplomat american care a ocupat funcția de consilier al Departamentului de Stat la izbucnirea Primului Război Mondial, iar apoi pe cea de secretar de stat al Statelor Unite în timpul președintelui Woodrow Wilson între 1915 și 1920. Democrat conservator pro-business, a fost un susținător puternic al democrației și al rolului Statelor Unite în stabilirea dreptului internațional. A fost un dușman declarat al autocrației germane și al bolșevismului rus.
Institutul care îi poartă numele promovează o înțelegere în cunoștință de cauză a provocărilor globale cauzate de amenințările la adresa societăților democratice, a afacerilor politice și diplomatice prin cercetare fiabilă, analiză de încredere și educație inovatoare. „Ne-am angajat să îmbunătățim capacitatea euro-atlantică de a contracara operațiunile hibride și de a răspunde amenințărilor emergente pentru a atinge obiectivele strategice. Robert Lansing Institute for Global Threats and democracies Studies este o organizație nepartizană și non-profit de cercetare a politicilor publice. Înțelegerea noastră a geopoliticii este că aceasta transpune lecțiile trase din istorie și geografie în instrumente operaționale”, scrie RL Institute în prezentarea sa.
Citește și: Europa s-ar putea confrunta cu un val de atacuri sinucigașe, după modelul celor jihadiste. Care sunt cele mai probabile ținte
Editor : S.S.
