Clasa pregătitoare face parte din ciclu de învățământ primar și marchează debutul copilului în viața de elev. Reprezintă o perioadă de tranziție de la grădiniță la școală și le permite celor mici să se obișnuiască cu rutina și programa educațională. Ce materii parcurg elevii la clasa pregătitoare și în ce constă orarul săptămânal.
Programa școlara de la clasa zero urmărește dobândirea mai multor competențe generale, adaptate nivelului de vârstă, cu ajutorul cărora copiii își formează o bază solidă pentru învățarea în următorii ani de studiu. Înscrierea la clasa pregătitoare este obligatorie pentru copiii care împlinesc vârsta de 6 ani în anul curent, până la data de 31 august, inclusiv.
Copiii care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2025, inclusiv, pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări, dacă aceștia au frecventat grădinița, eliberată de către instituția frecventată.
Pentru copiii care se încadrează în limita de vârstă pentru înscriere, dar care nu au fost la grădiniță ori s-au întors din străinătate, recomandarea se eliberează de către Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională (CJRAE) sau Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE).
- În 2025, evaluarea copiilor care nu au frecventat grădinița este în perioada 10-27 martie, de către Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională și Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.
Ce înseamnă clasa pregătitoare pentru copii
În clasa pregătitoare, cadrul didactic le prezintă copiilor, o suită de jocuri sau antrenamente amuzante, care încurajează participarea activă, individuală sau de grup, și unde primează exprimarea liberă a propriilor idei și sentimente. Accentul orelor de curs se pune pe creativitate, spontaneitate, și nu pe rigurozitatea științifică.
Activitatea didactică se desfășoară într-o interacțiune permanentă cu copiii, astfel încât aceștia să fie stimulați să întrebe, să descopere, să aibă inițiativă să intervină și să își exprime ideile.
Ce materii fac elevii în clasa zero
Materiile pe care le parcurg copiii în clasa pregătitoare sunt:
- Comunicare în limba română;
- Matematica și Explorarea mediului;
- Arte vizuale și abilități practice
- Muzică și mișcare;
- Dezvoltare personală;
- Educație fizică;
- Religie;
- Limba modernă.
Orar pentru clasa pregătitoare
- Matematică și explorarea mediului – 4 ore pe săptămână;
- Comunicare în limba română – 5 ore pe săptămână;
- Limbă modernă – 1 oră pe săptămână;
- Educație fizică – 2 ore pe săptămână;
- Muzică și mișcare – 2 ore pe săptămână;
- Arte vizuale și abilități practice – 2 ore pe săptămână;
- Dezvoltare personală – 2 ore pe săptămână;
- Religie – 1 oră pe săptămână;
- Opțional – maximum 1 pe săptămână.
În ce constă evaluarea în clasa zero
În clasa pregătitoare copiii nu primesc note, ci cadrul didactic va completa un raport de evaluare în care vor fi menționate punctele forte ale elevilor, dar și cazurile în care un copil are nevoie de atenție sau sprijin suplimentar. De asemenea, în clasa zero nu se dau teme copiilor pentru acasă, potrivit Ordinului Ministrului.
În clasa zero sunt vizate mai multe zone de dezvoltare ale elevilor printre care:
- Dezvoltarea socio-emoțională;
- Dezvoltare cognitivă;
- Dezvoltarea fizică și motrică;
- Dezvoltarea capacităților și a aptitudinilor de învățare.
Astfel, la finalul clasei pregătitoare, copiii ar trebui să aibă dezvoltate abilități din mai multe domenii, esențiale pentru dezvoltarea lor educațională și personală.
Programa școlară pentru disciplina Comunicare în Limba Română, clasa pregătitoare
Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
- Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
- Exemplu: „selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj; realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj; oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”
Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple.
- Exemplu: „jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă;
- exerciţii – joc de dicţie, cântece, numărători ritmate; formulare de răspunsuri la ghicitori;
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii); transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte;
- Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală; exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare.”
Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
- Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar (recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă);
- Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare (lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate);
- Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar (identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene, spre exemplu: M – metrou, H – spital, I – informaţii, intrare, ieşire, farmacie etc);
- Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea; observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc)”.
Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
- Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate. „De exemplu: exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele);
- Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare. De exemplu: confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare)”.
Citește și descarcă programa completă pentru disciplina Comunicare în Limba Română
Programa școlară pentru disciplina Matematică și Explorarea Mediului, clasa pregătitoare
Competențe generale:
- Utilizarea numerelor în calcule elementare;
- Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31;
- Compararea numerelor în concentrul 0-31;
- Ordonarea numerelor în concentrul 0-31;
- Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime data.
Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
- Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic;
- Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător.
Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
- Descrierea unor fenomene/procese/structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi. De exemplu: exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (de exemplu.: păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.)
- Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar. De exemplu: realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie;
Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
- Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu” – jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi”, „nu” (Exemplu.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond să ridice mâna.”);
Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
- Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat – gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.);
- Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări;
- Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor;
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii – joc de comparare a unor lungimi.
Citește și descarcă programa școlară completă pentru disciplina Matematică și Explorarea Mediului
Editor : C.S.
