Volodimir Zelenski și echipa sa au ajuns în punctul în care trebuie să accepte negocierea unei păci urâte, dar durabile, scrie reputatul profesor în Relații Internaționale Graham Allison, într-o analiză publicată în Foreign Policy.
“Zelensky ar trebui acum să se concentreze pe ceea ce el și curajoșii săi compatrioti au câștigat: au înfrânt încercarea președintelui rus Vladimir Putin de a șterge țara lor de pe hartă. Armata Ucrainei a luptat împotriva celei de-a doua celei mai puternice armate de pe Pământ până a ajuns într-un impas. În acest punct, echipa lui Zelensky ar trebui să facă toate eforturile pentru a folosi puținele cărți rămase pentru a negocia o pace urâtă, dar sustenabilă”, afirmă Allison.
El amintește că analiza militarilor de carieră a arătat, încă de la sfârșitul lui 2022, că Ucraina nu poate câștiga războiul: fostul șef al Statelor Majore Reunite, generalul Mark Milley, și fostul șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi. Dacă Zalujnîi vorbea despre “impasul” pe front, generalul Milley sfătuia administrația de la Kiev să profite de o fereastră de oportunitate pentru negociere. “Dacă inițiativa lui Milley o ar fi fost pusă în practică și ar fi reușit să pună capăt războiului la începutul anului 2023, ce ar fi fost diferit astăzi în Ucraina? Peste 300.000 de soldați ucraineni care au fost uciși sau răniți grav ar fi putut fi salvați. Mii de civili ar fi rămas în viață. Unele dintre cele peste 2 milioane de case și apartamente care au fost avariate sau distruse ar putea fi încă locuite, iar aproximativ o șesime din infrastructura energetică a țării, din care mai mult de jumătate este acum în ruine, ar încălzi și ilumina în continuare casele” afirmă profesorul de la Harvard Kennedy School.
Allison îl sfătuiește pe Zelensky să accepte noua realitate, inclusiv avertismentul președintelui Trump (“Nu ai cum să câștigi acest război, nu ai cărțile necesare”) și să urmeze șapte direcții de acțiune:
1. Să accepte că cel mai important actor în negocieri este președintele Donald Trump, ale cărui opinii este puțin probabil să se schimbe. Zelenski ar trebui să învețe de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, cum să-l flateze pe liderul american și să manifeste respect pentru SUA și președintele lor.
2. Dat fiind că Ucraina împarte o frontieră de aproximativ 2.000 de kilometri cu Rusia, nu poate scăpa de “umbra” Kremlinului, după cum Mexicul și Canda nu pot scăpa de umbra SUA. Prin urmare, Ucraina trebuie să învețe să supraviețuiască în sfera de influență a Federației Ruse, studiind modelele Kazahstanului, Mongoliei și Finlandei.
3. Alternativa la război nu mai poate fi “o pace dreaptă și justă”, așa cum cere Zelenski. Cel mai probabil, va exista un armistițiu extins sau un acord similar celui care a încheiat războiul din Coreea. “Putin nu va renunța la obiectivul său de a domina Ucraina, iar ucrainenii nu vor renunța la aspirația lor de a recuceri aproape 20% din teritoriul lor pe care trupele ruse îl controlează acum. În această versiune de război rece, evitarea provocărilor, descurajarea credibilă și vigilența constantă vor fi prețul supraviețuirii”, afirmă Grahama Allison.
4. Ucraina ar trebui să renunțe la obiectivul aderării la NATO, mai ales pentru că Donald Trump nu va fi niciodată de acord.
5. Zelenski ar trebui să evalueze realist garanțiile de securitate pe care Ucraina le-ar putea primi. Europenii discută despre angajamente individuale, dar “discuțiile sunt ceea ce europenii fac cel mai bine”. Până și premierul britanic Kier Starmer, care a oferit o propunere concretă de securitate, a menționat că planul nu poate fi pus în aplicare decât cu sprijinul SUA. Prin urmare, Zelenski ar trebui să caute un acord de pace cu mai mulți semnatari și garanți – Statele Unite, Europa și China.
6. Volodimir Zelenski ar trebui să speculeze dorința lui Trump pentru o pace sustenabilă. Un acord de pace care “să explodeze” în timpul mandatului său sau al succesorului ar fi o mare înfrângere pentru Casa Albă. De aceea, Zelenski se poate folosi de acest lucru pentru a argumenta cerințele ucrainene ale păcii.
7. Speranța cea mai mare a Ucrainei rămâne, în cele din urmă, Europa, iar acordul de pace trebuie să îi confirme aspirațiile de aderare la UE.
“În următoarele decenii, traiectoria Uniunii Europene — de la creșterea economică la dezvoltarea militară și rolul său de jucător geopolitic în ascensiune — față de Rusia autoritară a lui Putin, axată pe securitate, va modela tabla de șah pe care Ucraina, prinsă între cele două, va putea să joace. Dacă se va ajunge la o pace durabilă, Ucraina poate spera să urmeze pașii Germaniei de Vest, Coreei de Sud și Finlandei, pentru a deveni un miracol al secolului XXI”, conchide Graham Allison.
