Economistul Dan Schwartz a explicat într-un interviu la „În fața ta” de la Digi24 motivele pentru care administrația Trump a luat decizia de a impune tarife vamale. El notează că liderul de la Casa Albă încearcă o redezvoltare a industriei americane, însă este „un experiment extrem de periculos”. Economistul mai arată și modul în care țara noastră va fi afectată de deciziile luate de administrația Trump.
Dan Schwartz a explicat că pentru americanii de rând, motivația pentru taxele vamale nu reprezintă decât o încercare de a „îmbrăca haine frumoase” unor măsuri vor să compenseze pierderile de la buget ale administrației SUA.
„Cred eu că trebuie să plecăm de la ce înseamnă asta pentru America, pentru că aceste taxe vor fi impuse contribuabilului american. În primul rând, ceea ce vedem la televizor este propagandă, este social media, este încercarea de a îmbrăca haine frumoase niște măsuri care, de fapt, nu fac altceva decât să încerce să compenseze pierderile pe care anumite reforme pe care actuala administrație americană le vor genera bugetului american.
Aceste impuneri sunt taxe, sunt taxe pe consum. Sunt taxe care limitează consumul anumitor categorii de produse sau tuturor produselor. Dacă ele sunt generalizate, cum s-a cum s-a făcut acum, tot ce este import va fi supus unei taxe de 10%, prima taxă, după care urmează celelalte. Asta este generală, urmează celelalte, specifice pe produs, pe țară și așa mai și așa mai departe.
Motivația politică e aceea că Statele Unite au avut o atitudine permisivă față de exportatori, deschizându-le piețele lor care sunt, într-adevăr, formidabile. Piața americană e deosebită, are capacitate mare de absorbție. Toată lumea se luptă pentru această piață, dar, în schimb, partenerii de afaceri ai Statelor Unite nu au aplicat același tratament atunci când a fost vorba despre produsele americane și au încercat să introducă bariere”, arată economistul.
Visul american
Un alt motiv pentru noile taxe este dorința de a redezvolta industria americană, mai notează Dan Schwartz.
„În plus, a doua motivație pe care administrația actuala o are pentru aceste noi impozite este protecția statului american.
Este dorința de a redezvolta industria americană care, în ultimii 30-50 de ani, a fost transferată în afara Statelor Unite, America devenind un puternic centru de furnizare a unor servicii care sunt extrem de căutate în toată lumea. Deci este o încercare a actualei administrații de a readuce America la o situație istorică din secolul XIX, începutul secolului XX, când America era motorul industrial al planetei.
Aceste tarife, cum spuneam mai devreme, fiind de natură fiscală, se vor regăsi în prețurile bunurilor și serviciilor care vor fi comercializate pe piața americană. Nu vor afecta numai exportatorii, numai țările care vor să intre pe piață, vor afecta, în primul rând, business-ul local”, a declarat specialistul.
El mai adaugă că din punctul de vedere al americanilor, importurile în SUA s-au făcut din două motive:
„Principale bunurile care au fost importate au avut un preț mai mic decât costurile pe care aceleași bunuri produse în America le-ar presupune
Aceste prețuri relativ mici au fost dublate de o calitate a lor din ce în ce mai bună. În acest fel, bunurile care vin din afara Americii pe piața americană, fiind foarte bine primite de consumatori, pentru că altfel nu s-ar exporta, sunt competitive. Bariera pe care acum administrația americană o pune în calea lor nu va face altceva decât să crească prețurile tuturor bunurilor și serviciilor care sunt comercializate în America. Este foarte greu de crezut că un industriaș sau un negustor american va păstra prețurile jos doar de dragul administrației Trump”.
Efectele taxelor asupra României
Economistul mai menționează că deși pe termen scurt exportatorii români care operează pe piața americană vor avea de pierdut, pe termen mediu și lung aceștia ar putea să găsească o oportunitate. Totodată, subliniază că decizia administrației Trump reprezintă un „experiment extrem de periculos”.
„În măsura în care exportăm pe piața americană, ne vor afecta. Pentru că exportatorii români vor trebui să facă eforturi pentru a absorbi aceste taxe. Și aceste eforturi nu se pot face decât în două moduri: eficientizare a costurilor, micșorarea marjelor de profit. Va trebui ca produsele noastre să rămână competitive în continuare pe piață. Deci prețul lor va trebui să fie atractiv, în ciuda taxelor vamale care vor fi plătite de către importatorii americani. Asta nu se poate decât dacă importatorii americani vor încerca să acopere o parte din această pierdere, iar exportatorii vor încerca să-și eficientizeze activitatea. Deci, eu văd și aici o oportunitate, dar asta se va întâmpla pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, da, pe termen scurt însă, exportatorii români către piața americană vor fi afectați de aceste impozite și taxe.
Ceea ce se întâmplă este un experiment și este un experiment extrem de periculos, în condițiile interconexiunilor care există între economiile planetei. Nu e suficient să declari că globalismul a murit. Globalismul o să moară atunci când o să moară de bătrânețe. N-o să moară atunci când a decretat un președinte sau altul. Poate să fie China, poate să fie India, poate să fie Rusia, poate să fie Uniunea Europeană ca un întreg. Toate aceste entități pot declanșa într-adevăr acțiuni împotriva globalismului. Dar dacă economia în continuare tinde să fie globală, ea va rămâne globală atâta vreme cât condițiile o vor permite”, a mai relatat Dan Schwartz.
Jaf global
„Din punctul meu de vedere, America se îmbogățește prin acest jaf global, pentru că America colectează active, bunurile se duc în America contra bani, contra bani americani. Dacă mâine America decide să devalorizeze dolarul, toate rezervele în dolari ale statelor lumii vor scădea semnificativ în valoare. În schimb, bunurile care sunt în America vor rămâne bunuri. Ele sunt palpabile, sunt acolo. Deci deficitele acestea pe termen lung, într-adevăr, pot reprezenta o problemă, pentru că la un moment dat nu mai poți să finanțezi deficitul respectiv. Dar atâta vreme cât deficitul poate fi finanțat, el poate fi folosit invers”, a conchis economistul.
Editor : I.B.
