Comisia Europeană critică Guvernul României, printr-o scrisoare transmisă recent, pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență. O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele, obținută de Digi24, arată cum oficialii de la Bruxelles cer explicații pentru întârzierile de la București și spun că modificările propuse de autoritățile de la București, în multe domenii, sunt nerealiste. Documentul subliniază că Executivul ar fi putut să construiască cel puțin 15 spitale, în loc de 13 câte au fost anunțate, și nu arată deloc flexibilitate în privința reformelor din sectorul energetic.
Într-o scrisoare trimisă la începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Marcel Boloș, a trimis Comisiei Europene mai multe modificări în Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre acestea, Guvernul propunea sa fie tăiate 3,5 miliarde de euro de la proiecte care nu au șanse să fie gata până în 2026, bani care să fie mutați către alte proiecte mature.
Însă, potrivit răspunsului primit de Guvern, Comisia Europeană nu a fost de acord, cel puțin nu total, cu propunerile oficialilor români, spunând că modificările nu au fost susținute de documente care să le justifice, dar și că unele măsuri nu sunt realiste. În plus, Comisia a avertizat că întârzierile înregistrate la București afectează dezvoltarea țării.
Probleme majore în sectorul energetic
Unele dintre cele mai mari probleme ridicate de oficialii europeni sunt în sectorul energetic. Mai exact, reforma decarbonizării – închiderea minelor pe cărbune. Conform celor asumare în PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an, ceea ce include capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora.
Ministerul Energiei a propus însă amânarea acestei măsuri până în 2029, pe motiv că nu există suficiente grupuri pe gaz care să înlocuiască capacitățile de producție a energiei pe cărbune.
Potrivit documentului consultat de Digi24, Comisia Europeană spune însă că ministerul nu a oferit dovezi suficiente pentru a demonstra că există probleme privind aprovizionarea.
„Cu privire la modificarea reformei privind decarbonizarea, COM a recomandat ca propunerea de modificare a ţintei 119 să fie amânată până la momentul când se vor putea furniza dovezile necesare prin care să se demonstreze problemele legate de securitatea aprovizionării cu energie electrică, în situația dezafectării capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit. (…) Comisia a manifestat o lipsă de flexibilitate în ceea ce privește reformele și investițiile din domeniul energiei”, se arată în nota de informare transmisă de MIPE ministerelor.
Digi24 a cerut un punct de vedere și de la ministrul Energiei, însă până la momentul publicării acestui articol nu am primit un răspuns.
România ar fi putut construi mai multe spitale
Problemele nu se limitează doar la energie. În domeniul sănătății, Comisia cerut Guvernului să explice de ce nu se mai pot construi toate cele 24 de spitale promise inițial și a subliniat că puteau fi duse la bun sfârșit, conform bugetului alocat, cel puțin 15, în loc de 13 cât a anunțat ministrul Marcel Boloș.
De asemenea, oficialii europeni arată că Guvernul s-a contrazis în declarații. Asta pentru că, în urmă cu două luni, în februarie, Executivul spunea ca doar 11 spitale au progresat și ar putea fi gata până la anul.
„Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, se mai arată în documentul citat.
Nici ministrul Alexandru Rafila nu a oferit vreo explicație până la momentul publicării articolului.
Întârzieri și la alte ministere
Un alt minister criticat de Comisia Europeană este cel al Mediului. S-au cerut explicații suplimentare pentru că ministerul vrea să păstreze în PNRR proiecte despre care Comisia spune că sunt slabe șanse să fie îndeplinite. Întârzieri sunt la realizarea celor 26 de sisteme privind reciclarea deșeurilor, prin care autoritățile promiteau să recicleze 8 miliarde de ambalaje anual, o reformă de 220 milioane de euro.
Ministrul Mircea Fechet susține că reforma este una complexă, de aceea s-auînregistrat întârzieri.
„Deoarece au un grad de complexitate ridicat, și implementarea este una care necesită o perioadă relativ lungă. În multe situații este nevoie de achiziția unor echipamente tehnologice care nu se află pe stoc, nu sunt fabricate în serie ci pentru nevoile specifice ale fiecărui reciclator”, a explica ministrul.
Guvernul nu a lămurit Comisia nici în privința investițiilor de la CFR. Mai exact, Ministerul Transporturilor a cerut creșterea prețurilor pentru contractele derulate cu mai mult de 50%, cât era posibil inițial, pe motiv că s-au scumpit materialele de construcții. Acum, oficialii UE cer și la acest capitol dovezi suplimentare.
S-au cerut explicații și de la Ministerul Agriculturii pentru proiectele privind panourile fotovoltaice, de la Ministerul Muncii legat de tichetele de muncă oferite lucrătorilor casnici, dar și de la Ministerul Educației privind educația timpurie și măsurile luate pentru copiii din zonele defavorizate.
Termenul limită pentru Guvern
Comisia Europeană a dat termen Guvernului ca până la începutul lunii viitoare să trimită toate explicațiile cerute, dar și varianta finală a modificărilor dorite în PNRR. În cazul în care nu vor exista îmbunătățiri, Executivul riscă să piardă bani.
Contactat de Digi24, ministrul responsabil cu PNRR-ul, Marcel Boloș, nu a oferit un răspuns cu privire la întârzierile proiectelor de milioane de euro. România nu a mai atras bani din PNRR de la finalul anului 2023. Din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate României, autoritățile de la București au atras puțin peste 9 miliarde, asta deși planul european se încheie anul viitor.
