Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul polonez Donald Tusk urmează să semneze vineri un „tratat de prietenie şi cooperare” care ilustrează dorinţa Parisului de a strânge relaţiile cu Polonia, ţară ce a dobândit o influenţă considerabilă în Europa după începutul războiului din Ucraina, scrie marţi AFP, potrivit Agerpres.
Multă vreme marginalizată de principalele ţări ale Uniunii Europene (UE), Polonia a devenit în ultimii ani un jucător cheie pe flancul estic în deciziile europene legate de securitate, Ucraina şi Rusia. În plus, contextul deteriorării relaţiilor dintre SUA şi UE împing Parisul şi Varşovia să se apropie.
Franţa a conştientizat că „Polonia este un partener esenţial într-un climat cu risc ridicat”, rezumă Pierre Buhler, fost ambasador francez în Polonia şi autorul volumului „Polonia, istoria unei ambiţii”.
„Nu exista niciun motiv, a fost chiar o anomalie să ne gândim să avem un tratat privilegiat cu Germania, să ne întărim relaţia cu Italia şi cu Spania, iar cu unul dintre ceilalţi parteneri europeni foarte mari (Polonia) să nu avem acest tip de intimitate consacrat printr-un tratat”, a subliniat o sursă de la Elysee.
Întărirea legăturilor cu Varşovia este menită să permită Parisului să consolideze coordonarea militară şi diplomatică în regiune, evitând în acelaşi timp să permită Statelor Unite să domine dialogul cu polonezii.
Parisul „este deja partener cu ţări ca Estonia şi România”, aminteşte Leo Peria-Peigne, expert la Institutul francez de relaţii internaţionale (Ifri).
Dar aceste ţări au capacităţi militare „mult mai limitate”, în timp ce Polonia intenţionează să aibă „cea mai mare armată terestră din Europa peste 10 ani”, notează el.
Potrivit datelor NATO, armata poloneză avea 216.000 de soldaţi în 2024, ceea ce este deja mai mult decât armatele franceză (205.000) şi germană (186.000), şi îşi propune să ajungă la 300.000 de oameni până în 2035.
Ponderea descurajării
Ultradependentă de Washington în ce priveşte dotarea cu echipamente de apărare, dar şi de Seul, Varşovia nu mai vrea „să-şi pună toate ouăle într-un singur coş”, explică Pierre Buhler.
Or, Franţa dispune de o „experienţă operaţională” solidă în domeniul militar, adaugă Leo Peria-Peigne, menţionând şi „mizele legate de descurajarea nucleară”, despre care polonezii, aflaţi în căutarea de garanţii suplimentare de securitate, „vorbesc din ce în ce mai mult”.
Franţa este singura ţară din UE dotată cu arma nucleară, aminteşte AFP.
„Acest tratat va indica clar faptul că securitatea Poloniei face parte din dimensiunea de securitate europeană menţionată de Emmanuel Macron”, apreciază Marek Swierczynski, expert la grupul de reflecţie Polityka Insight din Varşovia. „Acesta este probabil cel mai important element al acordului”, în opinia sa.
Preşedintele francez a reamintit recent dimensiunea europeană a intereselor vitale ale Franţei, sugerând că umbrela nucleară franceză ar putea juca un rol în apărarea continentului.
„Angajamentul Franţei faţă de Polonia printr-un astfel de tratat, şi în special includerea unei clauze bilaterale de apărare reciprocă, ar constitui o confirmare care lipseşte de mult la nivel politic şi strategic de partea franceză”, explică Marek Swierczynski, şi anume „un angajament total pentru apărarea Europei împotriva Rusiei şi un angajament total faţă de ţările din estul continentului”.
Parisul speră că această apropiere va aduce şi o nouă piaţă pentru industria sa de apărare într-un moment în care Varşovia încearcă să se echipeze cu avioane de transport, avioane cisternă şi chiar submarine.
„Instrument de comunicare”
În timp ce Franţa susţine o Europă a apărării, Varşovia este istoric suspicioasă faţă de ideea de autonomie strategică, percepută ca o îndepărtare de NATO. Dar întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă şi criticile acestuia la adresa europenilor au rearanjat cărţile.
„Polonezii sunt foarte bulversaţi de versatilitatea preşedintelui american în ce priveşte Ucraina”, explică Pierre Buhler. „Dincolo de contextul războiului din Ucraina, există şi contextul slăbirii legăturii transatlantice”, adaugă el.
În timp ce Donald Trump insistă că Europa trebuie să-şi asume responsabilităţile, „Polonia spune: «Da, ne asumăm responsabilitatea formând o alianţă cu cea mai puternică ţară din Europa continentală»”, conchide Marek Swierczynski.
Semnarea tratatului la Nancy (estul Franţei), dincolo de valoarea simbolică, va fi şi „un instrument de comunicare strategică”, având loc în aceeaşi zi cu parada anuală de la Moscova de comemorare a victoriei asupra Germaniei naziste.
Editor : B.E.
