Inițiativa UE de a reduce dependența Europei de importurile de materii prime critice, în special din China, a readus la viață mai multe proiecte miniere de mult abandonate. O parte dintre ele se află în România, țară ce va primi în total 615 milioane de euro pentru extragerea unor resurse vitale pentru multe dintre cele mai noi tehnologii folosite în domenii precum aeronautică, echipamente medicale sau telecomunicații.
Au trecut 21 de ani de când România a închis mina de la Baia de Fier, unde se află cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, pe motiv că nu mai era profitabilă.
Astăzi, peisajul din Baia de Fier, comună aflată la 235 de kilometri de București, este unul dezolant cu clădiri dărăpănate, mașinării ruginite și structuri de metal abandonate. Însă, această mină este acum pe punctul de a fi redeschisă de Salrom, iar totul se datorează situației geopolitice actuale.
Mina de la Baia de Fier, unde lucrau cândva 500 de muncitori, va primi aproape 200 de milioane de euro ca să fie repornită, fiind unul dintre cele trei obiective strategice din România anunțate de Comisia Europeană la finalul lunii martie.
În total, România va primi 615 milioane de euro de la Bruxelles pentru extragerea grafitului, magneziului și cuprului. Celelalte două proiecte se află la Budureasa și Rovina.
Grafitul este folosit pentru tehnologii din industria auto, precum în bateriile mașinilor electrice și în sistemele de stocare a energiei, și în electronice și fabricarea utilajelor industriale, potrivit Andreei Nestian, director financiar al firmei de consultanță A3Build.
Magneziul este folosit în producția de aliaje ușoare pentru industriile auto, aerospațială și de apărare, Uniunea Europeană bazându-se aproape în totalitate pe importuri pentru a avea acces la această resursă.
Zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea cel mai mare din Europa, potrivit companiei canadiene care deține licența de exploatare, Euro Sun Mining. Acest proiect, însă, este cel mai controversat dintre cele trei.
Activiștii de mediu au reușit să oprească mai multe investiții în această zonă. Cuprul nu este un metal rar, dar a devenit tot mai important datorită producției de semiconductori, turbine eoliene, mașini electrice, echipamente militare și a aliajelor pe bază de cupru folosite în industria aerospațială.
Autoritățile române au informat deja Bruxellesul că țara are acces la multe alte tipuri de metale, inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, în încercarea de a obține și mai mult sprijin financiar.
„Extragem și procesăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului”, a spus pentru El Pais ministrul economiei Bogdan Ivan. În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea metalelor și a deșeurilor miniere.
Guvernul român plănuiește să depună proiectul minier la Comisia Europeană în al treilea trimestru al acestui an, însă experții avertizează că sprijinul extern va fi esențial pentru ca aceste proiecte să aibă succes.
Mulți dintre foștii mineri s-au pensionat sau și-au găsit de lucru în afara țării, în timp ce singura facultate specializată în industria minieră din România atrage cu greu studenți noi din cauza lipsei de interes pentru o industrie care s-a aflat într-un declin constant după căderea regimului comunist.
Editor : Raul Nețoiu
