Situația politică a țării a împărțit România în două tabere care, în loc să găsească o cale de dialog, preferă să arunce cu jigniri una în cealaltă. Nimeni nu are, însă, de câștigat dacă „ajungem să ne urâm unii pe alții”. În teorie, cu toții ne dorim același lucru și votăm pentru binele nostru și al țării (în orice formă l-am înțelege). E important, însă, să înțelegem motivele din spatele acestui vot pentru a putea să le corectăm.
Românii se află, în aceste zile, într-un conflict intern deschis între două tabere:
„Suveraniști versus globaliști”, „conservatori versus progresiști”, „izolaționiști versus pro-europeni” sau „proști versus deștepți (n.r. Fiecare tabără cataloghează în acești termeni tabăra opusă)” sunt etichetele puse pentru cetățenii aceleiași țări, dar cu opinii politice diferite.
În prezent, vorbim despre două tabere care includ, practic, toate diferențele dintre noi: cei care votează cu George Simion și cei care votează cu Nicușor Dan.
Această diferență este amplificată, în special, în mediul online, unde jignirile, lansate din ambele direcții, au luat locul dialogului și schimbului de idei.
Digi24.ro încearcă să răspundă, cu ajutorul unor experți, mai multor întrebări care pornesc din modul în care societatea a înțeles să se comporte, plecând de la rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025.
Am stat de vorbă cu Elena Stancu (jurnalistă independentă care documentează de ani de zile poveștile românilor din diaspora), Bogdan Voicu (sociolog), Radu Leca (psiholog) și Răzvan Petri (politolog).
De unde pornește divizarea?
Divizarea „eu versus tine” a devenit o constantă la nivelul omenirii în încercarea de a înțelege lumea politică, a explicat, pentru Digi24.ro, psihologul Radu Leca.
„Această nevoie izvorăște din dorința de apartenență și siguranță, ambele fiind adânc înrădăcinate în ADN-ul nostru. Când asociem valori, ideologii sau caracteristici cu un grup, ne simțim parte din acel colectiv. Astfel, polarizarea „România 1 vs România 2” devine o manifestare a acestei tendințe umane fundamentale”, a adăugat psihologul.
Iar specific, în România, mai există și tendința oamenilor de a considera că „dețin adevărul absolut și ceilalți sunt cam proști”, după cum a explicat și sociologul Bogdan Voicu pentru Digi24.ro.
Cum am ajuns aici?
Politicienii, în general, apelează la acest tip de divizare pentru că e „mult mai facil să te convingă că ideea lui e mai bună decât a adversarului”, după cum a menționat și Răzvan Petri, politolog și cofondator Politica la Minut.
În România, s-a început cu „comuniști versus anticomuniști”, a continuat cu „dreapta intelectuală versus stânga coruptă” ca acum să ajungem în zona de „pro-european versus anti-european” (din cauza ultimelor crize pe care le-am trăit cu toții, începând cu pandemia de COVID-19).
Însă, deși societatea din România are încă probleme nerezolvate, în 2024 și 2025, după cum a subliniat Bogdan Voicu, nu a existat o campanie electorală bazată pe schimburi de idei sau soluții pentru acele probleme, astfel că totul a fost construit în logica de a-i înjura pe ceilalți.
„Nu am discutat despre nicio temă fundamentală a societății românești. Atunci, societatea devine polarizată în cele două bule și pare că avem două Românii”, a adăugat sociologul, care a subliniat că starea Educației din România joacă un rol important în acest sens.
„Toți își doresc același lucru”
Această divizare se resimte tot mai tare în cazul comunității de români din diaspora, în special cei din Vestul Europei care au votat într-o proporție covârșitoare pentru George Simion la primul tur al alegerilor prezidențiale.
În mediul online au existat tot felul de reacții negative la adresa lor, de la a cere retragerea dreptului lor de vot, la jigniri de tipul „proști”, „ticăloși”, „lipsiți de bun simț”.
Elena Stancu, jurnalistă care, de ani de zile, documentează pentru proiectul Teleleu poveștile românilor plecați în diaspora, a subliniat, pentru Digi24.ro, că ceea ce au ales românii din diaspora „este felul lor de a vedea binele României, pe care nu îl înțeleg altfel”.
„Ce ne e șochează, atunci când facem interviuri la alegeri – noi facem interviuri cu cei care votează Simion și cu cei care votează Nicușor – discursul e la fel, toți spun că nu mai vor corupție, toți spun că vor o Românie onestă, că vor schimbare, că nu mai suportă nepotismul, că își doresc un nivel de trai mai bun, iar la un moment dat e un singur detaliu care diferă – pe cine votează. Dar la final își doresc același lucru”, a subliniat Elena Stancu pentru Digi24.ro.
Experții consultați de Digi24.ro subliniază la unison că este nevoie de dialog între cele două tabere.
„Trebuie să ne uităm, să fim mai atenți la ce spun și ceilalți, ca să înțelegem ce spun, și nu cu gândul de a le găsi greșeli. Ar trebui să îl ascultăm pe Simion vorbind, dar nu să identificăm prostiile pe care le spune, ci să ne întrebăm de ce le spune. Ar trebui ca cei care îl votează pe Simion să înțeleagă ce zice Nicușor Dan, ca să înțeleagă de ce zice Nicușor Dan ce zice, nu să îi identifice greșelile”, a explicat sociologul Bogdan Voicu.
Putem să înțelegem alegerea românilor din diaspora?
Elena Stancu a amintit că în diaspora sunt două categorii de români: cei ale căror meserii le oferă privilegiul să locuiască în orice țară vor și cei forțați să plece în România fără să își dorească acest lucru.
„Cum e cazul muncitorilor pe care l-am documentat anul trecut în Belgia. Stau tot anul în Belgia, lucrează în construcții, stau în cazări pentru muncitori în care nu e posibil să îți aduci familia, pentru că sunt case închiriate, stau câte 1-2-3 în cameră, dar nu poți să îți aduci acolo soția sau copiii. Iar ei nu vor să fie aici”, a subliniat jurnalista pentru Digi24.ro.
Frustrarea lor se adâncește atunci când sunt puși față în față cu atitudinea unor străini față de români (chiar dacă nu vorbim de cazuri concrete de discriminare, în unele cazuri se poate resimți o atitudine ostilă), dar și când sunt apostrofați de românii din interiorul țării, a mai precizat Elena Stancu.
Cine profită de pe urma frustrării românilor?
Politicienii, în general, apelează la acest tip de divizare pentru că e „mult mai facil să te convingă că ideea lui e mai bună decât a adversarului”, după cum a menționat și Răzvan Petri, politolog și cofondator Politica la Minut.
În plus, politicienii preferă să preia un sentiment care deja există în rândul societății și mai apoi să îl amplifice.
„E mai ușor să crești un sentiment de frică-anxietate. Emoția vinde mult mai bine, transformă opiniile în voturi mult mai bine decât o face o idee și o idee moderată. Ce a făcut AUR – a luat anxietățile oamenilor și a spus: din cauza lor – din cauza Guvernului, opoziției liberale, Uniunii Europene, Ucrainei vă simțiți voi așa – contra ei trebuie să fim și noi vă putem obține stabilitatea”, a subliniat Răzvan Petri.
Elena Stancu a subliniat la rândul ei că singurul partid care i-a băgat în seamă pe acești români au fost cele precum AUR sau SOS și care „folosesc teme la care românii din diaspora sunt sensibili”, de exemplu „mândria de a fi român” astfel încât „ulimința” pe care o resimt în țările în care lucrează să poată fi mascată.
Peste această frustrare se mai adaugă și dezinformările, iar principala problemă a sistemului educațional din țară este că oamenii nu au instrumentele necesare în așa fel încât să le distingă de realitate.
Discursul AUR este similar din anumite puncte de vedere cu cel pe care USR îl adoptase atunci când era principala forță de opoziție și reușea să câștige cele mai multe voturi în diaspora, amintește Bogdan Voicu.
„Votanții lui Simion se mulează foarte bine pe discursul USR de când s-a înființat, care a afirmat non-stop că toate celelalte partide sunt slabe și nu se poate colabora cu ele (…) Faptul că politicienii sunt corupți și că trebuie aruncați la gunoi și că trebuie să vină un salvator să ne salveze este același lucru spus și de USR. Cei doi (n.r. Nicușor Dan și George Simion) și-au construit discursul pe baza faptului că ceilalți sunt cam proști, fiecare mergând cu câte o nuanță diferită”, a adăugat sociologul.
În realitate, „suntem o singură Românie subdezvoltată”
Sociologul Bogdan Voicu subliniază că divizarea vine și pe fondul dezvoltării haotice a României din ultimii ani. De exemplu, în 2024, diferența salariului mediu din București față de cel din Teleorman era de 2.000 de lei.
Există și alți indicatori economici care evidențiază diferența de dezvoltare între centre urbane precum Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara față de zonele din mediul rural.
Această diferență reiese și dacă analizăm rezultatele votului din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025. Nicușor Dan a câștigat, practic, doar în Cluj și București, în timp ce George Simion a câștigat în mare parte din țară.
„Perdanții post-tranziției se simt afectați (…) fiii „mai amărâți” încearcă să își găsească și ei o cale, să protesteze într-un fel sau altul. Și au protestat”, a adăugat sociologul.
Același lucru reiese și din discuțiile pe care Elena Stancu le-a purtat în ultimii ani cu românii din diaspora.
„Ei simt diferența asta uriașă din România. București, Cluj, Iași arată bine, condițiile de viață s-au îmbunătățit, chiar dacă nu avem calitatea vieții ca în Viena, s-au îmbunătățit lucruri, puterea de cumpărare a românilor cu joburi în orașe a crescut, dar în sate nu s-a întâmplat acest lucru. În sate a rămas aceeași românie care nu își permite să trăiască”, a subliniat jurnalista independentă.
Elena Stancu a continuat și a explicat că „oamenii care au o viață decentă nu pot avea parte de bunăstare ignorând cum trăiește restul României”, fără să se aștepte ca „ceilalți” să nu își exprime frustrările. În 2024 și 2025, frustrările au fost exprimate prin vot.
„Nu are nimeni de câștigat dacă ajungem să ne urâm”
Politologul Răzvan Petri a subliniat la rândul lui că reacția taberei pro-europene la adresa „celorlalți” poate fi explicată prin „surpriza” contestării valorilor pro-europene.
„Ne-am trezit într-un context în care cineva contesta ceea ce nu era contestat înainte.Toți eram pro-europeni, calea europeană nu era contestată. Contestatarii sunt cei din tabăra izolaționistă, au contestat acest acord la nivel societal pe care îl aveam, ei au fost primii contestatari în mod credibil, restul s-au găsit de cealaltă parte”, a explicat acesta.
Însă „nu are nimeni de câștigat dacă ajungem să ne urâm unii pe alții împărțiți pe clase sociale”, a subliniat Elena Stancu.
„Ură pe care nu știu cum vom reuși să o rezolvăm după alegeri, ură cu care noi va trebui să trăim până o să găsim niște punți prin care o să reușim să ne ascultăm unii pe alții”, a adăugat jurnalista care, de ani de zile, ascultă poveștile românilor din diaspora.
Dincolo de preferințele politice ale uneia dintre tabere, trebuie să înțelegem că oamenii nu reprezintă „doar un vot” și că „trebuie să ne ascultăm unii altora poveștile”, a subliniat Elena Stancu.
Psihologul Radu Leca subliniază că, pe lângă educație (și promovarea empatiei), e necesară promovarea dialogului deschis și constructiv prin „crearea de spații sigure unde opiniile, chiar și contradictorii, să fie exprimate liber și fără teamă de represalii”.
„Este presant să învățăm să ascultăm activ, să ne punem în pielea celuilalt și să acceptăm că nu deținem adevărul absolut. Acceptarea faptului că diferențele nu sunt amenințări, ci oportunități de creștere personală și socială, poate schimba perspective și atitudini”, a subliniat Radu Leca.
