Prestigiosul Institut pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează, într-o analiză referitoare la primul tur al alegerilor prezidențiale din România, că o eventuală victorie a lui George Simion va ajuta Kremlinul să își atingă obiectivele legate de Ucraina.
„Un candidat de extremă dreapta, George Simion, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai din România. Victoria lui Simion în primul tur vine după ce un alt candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, care au fost ulterior anulate de autoritățile române din cauza unei posibile interferențe rusești. Simion a cerut încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina și expansiunea teritorială a României – politici care ar sprijini obiectivele Kremlinului în Ucraina și narațiunile Kremlinului despre Ucraina și Moldova. Spre deosebire de Georgescu, Simion și-a exprimat sprijinul pentru continuarea participării României la NATO, condusă de SUA, ca mijloc de descurajare a unei eventuale agresiuni rusești în viitor. Cu toate acestea, Simion continuă să-l susțină pe Georgescu, afirmând că l-ar lua în considerare pentru funcția de prim-ministru. Rămâne neclar dacă Georgescu va putea obține aprobarea parlamentară necesară, dar actuala coaliție de guvernare pare să se fractureze după votul din 4 mai.
George Simion, liderul partidului ultranaționalist Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 4 mai, cu 40,96% din voturi. Simion se va confrunta cu Nicușor Dan, care a obținut 20,99% dintre voturi, în turul al doilea din 18 mai. Dan, primarul Bucureștiului, a fondat Uniunea Salvă România (USR), un partid reformist, și susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Crin Antonescu a ieșit pe locul al treilea, cu 20,07% din voturi. Antonescu a primit sprijinul celor trei partide care formează în prezent coaliția majoritară din Parlament — Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga, Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) a minorității maghiare. Antonescu a declarat că va continua să sprijine Ucraina „din punct de vedere logistic și politic”, dar nu susține trimiterea de forțe de menținere a păcii românești în Ucraina.
Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, în urma declasificării documentelor serviciilor secrete românești care evidențiau posibila interferență electorală a Rusiei și campaniile eficiente pe scară largă desfășurate pe TikTok.
TikTok a declarat în martie 2025 că a eliminat peste 27.000 de conturi false care promovau partidul AUR.
TikTok a angajat, de asemenea, mai mulți moderatori de conținut și a creat un grup de lucru pentru alegerile din România, axat pe „campanii de influență ascunsă și integritatea publicității” înaintea alegerilor prezidențiale din mai 2025”, amintește ISW contextul politic actual de la noi.
ISW nu a observat, până la momentul redactării prezentului raport, date care să indice că campaniile de pe rețelele sociale TikTok sau alte platforme au ajutat vreun candidat la alegerile din mai 2025 să obțină un avantaj semnificativ.
Atacuri cibernetice
România a suferit atacuri cibernetice indirect legate de Rusia în timpul primului tur al alegerilor din 4 mai, la fel ca în alegerile din noiembrie 2024. Direcția Națională de Securitate Cibernetică a României a raportat pe 4 mai că grupul de hackeri pro-ruși NoName057(16) a lansat atacuri DDoS împotriva mai multor site-uri web în ziua alegerilor, inclusiv site-ul oficial al Guvernului României, al Curții Constituționale, al Ministerului Justiției, al Ministerului Afacerilor Externe și al Senatului, precum și site-urile de campanie ale candidaților la președinție Crin Antonescu, Nicușor Dan, John Ion Banu-Muscel și Silviu Predoiu.
NoName057 și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri pe canalul său Telegram, afirmând că „Simion, care se poziționează ca aliat al [președintelui rus] Vladimir Putin, este considerat favoritul” și că grupul „nu rămâne deoparte”. NoName057 a mai lansat atacuri DDoS împotriva aeroporturilor din Canada și a site-urilor web ale băncilor din mai multe state europene, din cauza sprijinului acordat de aceste state Ucrainei.
NoName057 a vizat în mod similar site-urile web din Moldova în lunile premergătoare alegerilor prezidențiale și referendumului din octombrie 2024 din Moldova, din cauza presupusului guvern „rusofob” al Moldovei.
Serviciul de Informații Externe al României (SIE) a declarat în documente declasificate în decembrie 2024 că Rusia a vizat România cu acțiuni hibride „agresive”, inclusiv atacuri cibernetice, în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Autoritatea Electorală Permanentă din România a suferit, de asemenea, peste 85.000 de atacuri cibernetice care au încercat să obțină acces la bazele de date ale site-ului web înainte, în timpul și după ziua alegerilor din noiembrie 2024, iar Serviciul de Informații al României a evaluat că partea responsabilă era un actor statal cu resurse considerabile, scrie ISW.
Riscul reprezentat de alegerea lui Simion
Alegerea lui Simion în funcția de președinte ar putea contribui la realizarea obiectivului Kremlinului de a reduce ajutorul occidental acordat Ucrainei, în timp ce Ucraina continuă să se apere împotriva invaziei rusești pe scară largă sau în viitor, după încheierea unui acord de pace, scrie ISW în analiza sa.
Simion a declarat în martie 2025 că nu va trimite ajutor militar sau financiar Ucrainei dacă va fi ales. Kremlinul a cerut statelor occidentale să înceteze trimiterea de ajutor militar Ucrainei în timpul oricărui armistițiu pe termen lung în viitor — posibil pentru a stabili condiții pentru a cere încetarea livrărilor de arme occidentale către Ucraina ca o condiție pentru acceptarea de către Rusia a unui armistițiu permanent complet.
România a sprijinit în mod constant Ucraina împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, în special prin furnizarea unui sistem crucial de apărare aeriană Patriot și găzduirea piloților F-16 în curs de formare.
România a semnat, de asemenea, un acord bilateral de securitate cu Ucraina în iulie 2024, sub fostul președinte român Klaus Iohannis.
Majoritatea membrilor ambelor camere ale parlamentului român au aprobat legea privind donarea sistemului Patriot al României către Ucraina și planurile de instruire a soldaților ucraineni în centrul României.
Posibila încetare a ajutorului românesc pentru Ucraina sub Simion ar putea afecta capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii rusești în prezent și în viitor.
„Simion și-a exprimat anterior opinii despre integritatea teritorială a Ucrainei și Moldovei, care sunt similare cu narativele Kremlinului. Partidul AUR al lui Simion a cerut anterior restabilirea României „în granițele sale naturale”, inclusiv prin revendicarea unor zone din vestul Ucrainei. Simion a amenințat într-un interviu acordat ziarului The Telegraph în martie 2025 că va rupe tratatul de cooperare în domeniul apărării dintre România și Marea Britanie, în temeiul căruia armata română antrenează forțele ucrainene în Marea Britanie și care include un comitet mixt pentru coordonarea sprijinului acordat Ucrainei, cu excepția cazului în care Ucraina „învață să se comporte și să respecte drepturile… vorbitorilor de limbă română din Ucraina”. Simion are interdicție de a intra în Ucraina, din cauza „activităților sale sistematice antiucrainene, care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a afirmat că declarațiile lui Simion au scopul de a discredita Ucraina, de a nega legitimitatea frontierelor statului ucrainean și de a afirma că autoritățile ucrainene încalcă drepturile minorității române din Ucraina. Moldova i-a interzis, de asemenea, lui Simion să intre în țară, deoarece Simion a calificat anterior Moldova drept „stat artificial” și a cerut unificarea moldovenească-română”, amintește ISW.
„Financial Times a relatat în martie 2025 că Simion a declarat că „nu va vorbi despre anexarea teritoriilor”, deoarece aceasta nu este „ideologia” sa — o încercare de a se distanța de declarațiile sale anterioare privind revendicarea teritoriilor din alte state. Declarațiile anterioare ale lui Simion despre Ucraina oglindesc încercarea Kremlinului de a justifica invazia Ucrainei, Rusia susținând că a trebuit să protejeze minoritățile vorbitoare de limbă rusă din Ucraina de presupusele practici discriminatorii ale guvernului ucrainean. Declarațiile lui Simion despre integritatea teritorială a Ucrainei și Moldovei reflectă afirmațiile Kremlinului că părți din Ucraina aparțin altor state vecine și că fostele teritorii ale Imperiului Rus și ale Uniunii Sovietice fac parte în mod legitim din Rusia modernă.
„Oficialii moldoveni și români l-au acuzat pe Simion că are legături cu serviciile secrete ruse, dar nu au făcut publice dovezi în acest sens. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a afirmat în 2023 că Simion avea legături cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), iar președintele Comisiei parlamentare mixte de control al Serviciilor Române de Informații (SRI), Ioan Chirtes, a afirmat în mod similar, în noiembrie 2024, că Simion s-a întâlnit cu ofițeri ai Direcției Generale a Statului Major General al Armatei Ruse (GRU). Simion a negat aceste acuzații, iar ISW nu a observat ca autoritățile române sau moldovene să fi furnizat public dovezi în sprijinul acestor acuzații”, se arată în raport. Prim-ministrul român Macel Ciolacu a declarat în noiembrie 2024 că Simion nu este „spion” și că nu s-a întâlnit cu agenți ai serviciilor secrete ruse, amintește ISW.
Simion pare să susțină însă participarea continuă a României în NATO, în special împotriva viitoarelor amenințări din partea Rusiei. NATO construiește ceea ce va fi cea mai mare bază a sa în România, lângă Marea Neagră, iar Simion s-a pronunțat în favoarea menținerii trupelor americane în România, afirmând că retragerea SUA din țară ar fi „periculoasă”.
Simion a declarat că România ar fi în „mare pericol” fără NATO condusă de SUA și și-a exprimat sprijinul pentru apelurile președintelui american Donald Trump către statele europene de a investi mai mult în propriile necesități de apărare. Simion a declarat că marea majoritate a românilor susțin NATO și UE, așa că „nu este ceva ce putem negocia”. Simion a declarat pentru Financial Times în martie 2025 că „Rusia lui Putin” este una dintre cele mai mari amenințări pentru statele europene, inclusiv România, statele baltice și Polonia. Simion a declarat că dorește „noi garanții de securitate [pentru România] pentru următorii 30-50 de ani” pentru a împiedica Rusia să încalce din nou tratatele internaționale. Simion susține sancțiunile împotriva Rusiei ca mijloc de protecție împotriva viitoarelor agresiuni rusești, se mai arată în analiza ISW.
Menținerea sprijinului pentru Călin Georgescu
„Simion își menține sprijinul pentru Călin Georgescu, candidatul ultranaționalist prorus care a câștigat în mod neașteptat primul tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie 2024, care a fost ulterior anulat. Georgescu și-a exprimat în mod explicit opiniile împotriva Ucrainei, NATO și UE. Simion l-a susținut pe Georgescu în al doilea tur de scrutin înainte ca autoritățile române să anuleze alegerile, chiar dacă opiniile lui Simion cu privire la sprijinul României pentru NATO și la prezența militară americană în România diferă foarte mult de cele ale lui Georgescu. Simion a sugerat recent că ar lua în considerare numirea lui Georgescu în funcția de prim-ministru în cazul în care Simion ar deveni președinte și Georgescu ar dori această funcție, afirmând că Georgescu „este dorit de români” și că românii „au votat pentru el”, adaugă ISW.
Rămâne neclar dacă o nouă coaliție ar putea aproba în viitor numirea lui Georgescu în funcția de prim-ministru, scrie, în încheiere, ISW.
Editor : Marina Constantinoiu
