Președintele Consiliului Fiscal Daniel Dăianu, avertizează că de ani de zile România trăiește cu „mult peste posibilități”, și că avem nevoie de o„corecție dureroasă”. Aceasta, în condițiile în care JPMorgan, cea mai mare bancă americană, a anticipat o posibilă devalorizare a leului între 3% și 20%. Deficitul bugetar al României este estimat să ajungă la 8,7% din PIB în 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană, ceea ce pune presiune suplimentară asupra leului. Dăianu a spus la Digi24 că redresarea economică nu se poate face doar cu reducerea cheltuielilor de la buget și că e imposibil să dai afară 500.000 de oameni din administrație.
Devalorizare a leului a încetinit, ca urmare a eforturilor Băncii Naționale a României de a ține sub control mișcările leului, a spus Dăianu.
„Însă starea de tensiune foarte mare continuă. Dumneavoastră ați debutat cu ceea ce noi de ani de zile spunem că este o încordare în bugetul public, care nu poate continua, deficitele foarte mari care la un moment dat trebuiau să fie ajustate. Și aceasta era marea dilemă în societatea românească. În 2024, în rândurile cetățenilor, lumea de afaceri care se întreba – și pe bună dreptate – cum se va face această corecție, care nu are cum să nu fie dureroasă. Corecția nu înseamnă să-ți dea cineva ceva. Corecția semnifică să diminuezi deficitul, care se traduce și într-o scădere a veniturilor cetățenilor, încasărilor unor companii. Deci era inevitabil, aceasta era marea dilemă, dar a intervenit ciclul electoral prelungit care a creat nervozitate”, a explicat el.
„În plus, avem un mediu internațional tot mai rău și care îngreunează misiunea celor care guvernează România de a opera această corecție și poate complica sau mări suferințele cetățenilor români. În plus, intervine o incertitudine care se referă la care va fi cursul în continuare al politicilor economice”, a spus Dăianu.
El a vorbit și despre viziunile economice declarate ale celor doi candidați la alegerile prezidențiale, independentul Nicușor Dan și președintele AUR, George Simion.
Importanța apartenenței la UE
„Esențial este că ambii au subliniat atașamentul României față de cele două organizații care au asigurat securitatea și construcția economiei libere în România și o prosperitate, în pofida faptului că există nemulțumire rândurile multor cetățeni, că există furie, și nu în mod gratuit”, a spus șeful Consiliului Fiscal.
El a explicat de ce e important rămânem ancorați în Uniunea Europeană și în NATO.
„Avem exemple nenumărate în vecinătatea României cu țări care nu fac parte din Uniune și caută cu disperare să intre și în Uniunea Europeană. Și mai intervine ceva care nu poate fi tăgăduit, un progres foarte mare economic. Dacă ne-am referi numai la venitul mediu pe locuitor, România este în preajma cifrei de 80% din venitul mediu din Uniune. Este drept, cu mari discrepanțe între cetățenii români, între regiunile țării. Însă, una peste alta, acest progres nu poate fi contestat.
Dacă peste noapte finanțarea României și refinanțarea datoriei publice ar fi stopate, România s-ar asfixia, nu ar rezista. O economie care are deficite foarte mici, se descurcă și poate să să facă ceea ce încearcă unele țări din vecinătatea noastră, de pildă Polonia, care are un deficit bugetar important, dar nu are deficit de cont curent. Dar o țară care are deficitele atât de mari pe care le avem noi – a subestima importanța apartenenței la Uniune, care ne-a asigurat zeci de miliarde de euro, nu numai care ne-au ținut pe linia de plutire în circumstanțele unor deficite atât de mari, dar au ajutat dezvoltarea infrastructurii, sistemul de sănătate din România, au ajutat chiar și primenirea instituțională a României, care, din păcate, are în continuare slăbiciuni. Dar Uniunea, pentru noi a semnat mult mai mult decât alte state din Uniune care nu au deficitele pe care le le avem noi”, a spus Dăianu.
„Aparatul administrativ nu poate să se diminueze cu cu 80-90%”
Întrebat dacă există o soluție pentru autorități de a redresa economia fără a crește taxe, în condițiile în care deficitul este estimat la 8,7% Dăianu a spus: „A opera modificări numai pe partea de cheltuieli a bugetului public este o naivitate, chiar dacă o încerci să o întinzi pe ani de zile.”
„Nu se poate numai pe partea de cheltuieli. Și nu numai pentru că te-ai confrunta chiar tulburări sociale și n-ai câștiga în justiție, nu pot să scoți sot sute de mii de oameni. Nu mai vorbesc de faptul că aparatul administrativ în sine nu poate să se diminueze cu cu 80-90%, acestea sunt utopii, nu pot fi realizate”, a spus Dăianu, cu referire la promisiunea lui George Simion de a reduce numărul angajaților din sistemul bugetar cu 500.000.
„Avem nevoie de o colectare, pe de altă parte, mult mai bună, care și ea este discutabilă. Pe termen imediat, mediul de a faceri pledează pentru așa ceva, însă și dânșii, căpitanii mediului de a face, știu că nu este probabil ca pe termen imediat să reușim să colectăm mult mai bine. Și aceasta este și marea grijă a oricărui ministru de Finanțe. Ce să facă, când sabia lui Damocles este pe deasupra finanțelor publice ale României?
România nu este o cutie neagră de la care finanțatorii așteaptă onorarea obligațiilor. Ei studiază economia, studiază societatea și noi, la Consiliul Fiscal, avem discuții cu finanțatorii, cu agențiile de rating și știu bine economia, societatea românească, urmăresc procesul politic din România”, a spus Dăianu.
El a spus că România nu-și permite „demagogie și populism”.
„Trebuie să facem ceva cu funcționarea statului. E nevoie de criterii de performanță și schimbare a conduitei. Pentru că nu pot să cer de la oameni sacrificiu. Am că o curbă de sacrificiu va fi pentru societatea românească, dar cel puțin prin conduită, trebuie să fie asumată și de cei care conduc”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal.
Editor : M.B.