Un protest de amploare a avut loc duminică în Ungaria, cu participarea a aproximativ 10.000 de persoane, acţiune pe care unii manifestanţi au numit-o act de rezistenţă împotriva măsurilor recente ale guvernului populist de dreapta de a restricţiona drepturile fundamentale şi de a reprima mass-media independentă, relatează AP.
Protestul, cel mai recent dintr-o serie de manifestaţii antiguvernamentale, a avut loc la câteva zile după ce un deputat din partidul premierului Viktor Orbán a depus un proiect de lege care ar permite guvernului să monitorizeze, să restricţioneze, să penalizeze şi, eventual, să interzică mass-media şi organizaţiile neguvernamentale pe care le consideră o ameninţare la adresa suveranităţii ţării.
Proiectul de lege, care a fost comparat cu legea rusă privind „agenţii străini”, este aşteptat să fie adoptat în parlament, unde partidul de guvernământ Fidesz deţine o majoritate de două treimi. Mulţi dintre opozanţii lui Orbán consideră că aceasta este una dintre cele mai represive măsuri pe care liderul de lungă durată le-a luat împotriva criticilor săi în ultimii 15 ani de guvernare.
Duminică, protestatarii au umplut piaţa din faţa parlamentului Ungariei, în centrul Budapestei, pentru a denunţa proiectul de lege, care ar permite guvernului să includă pe lista neagră organizaţiile care primesc orice fel de sprijin financiar din afara Ungariei şi să le supună unor controale intruzive, percheziţii, amenzi mari şi posibile interdicţii de a-şi desfăşura activitatea.
Politicienii din partidul lui Orbán, precum şi Oficiul pentru Protecţia Suveranităţii, un organism guvernamental controversat însărcinat cu identificarea presupuselor ameninţări la adresa suveranităţii Ungariei, au identificat în mod specific numeroase mass-media şi organizaţii anticorupţie despre care susţin că servesc intereselor străine.
De pe scena protestului de duminică, vorbitorul Jakab Tóth a declarat că proiectul de lege prezentat săptămâna aceasta „nu este altceva decât o ameninţare, o ameninţare la adresa dreptului oamenilor de a-şi exprima opiniile în mod clar şi liber”.
Tóth a adăugat că, în opinia sa, guvernul are responsabilitatea de a proteja suveranitatea cetăţenilor de a-şi exercita libertatea de exprimare şi de a participa la viaţa publică. „Dacă nu aparţine tuturor, dacă nu suntem cu toţii liberi, atunci suveranitatea este exclusiv suveranitatea guvernului”, a afirmat el.
Orbán, care, potrivit sondajelor, se confruntă cu cea mai serioasă provocare la adresa puterii sale în alegerile programate pentru anul viitor, a afirmat că interese străine, provenind în principal din Statele Unite şi din Ucraina vecină, au încercat să instrumentalizeze mass-media independentă şi organismele de combatere a corupţiei din Ungaria pentru a influenţa opinia publică cu scopul de a răsturna guvernul său.
Aceste organizaţii au negat cu vehemenţă astfel de acuzaţii şi au susţinut că activitatea pe care o desfăşoară respectă standardele profesionale şi este în interesul public.
Orbán a adoptat de ani de zile măsuri represive împotriva ONG-urilor şi mass-mediei independente, promulgând legi care, potrivit criticilor, urmăresc să stigmatizeze şi să obstrucţioneze grupurile care oferă protecţie femeilor şi minorităţilor, asistenţă juridică şi în domeniul drepturilor omului şi care denunţă corupţia oficială.
Aceste eforturi s-au intensificat în 2023, când guvernul populist de dreapta al lui Orbán a înfiinţat Oficiul pentru Protecţia Suveranităţii, o autoritate însărcinată cu investigarea organizaţiilor şi a mijloacelor de informare în masă pe care le consideră că exercită influenţă străină.
Proiectul de lege prezentat săptămâna trecută oferă o definiţie largă a ceea ce constituie o ameninţare la adresa suveranităţii. Organizaţiile pot fi vizate dacă se opun sau prezintă într-o lumină negativă valori precum caracterul democratic al Ungariei, unitatea naţională, structurile familiale tradiţionale sau cultura creştină, ceea ce sugerează că chiar şi criticile legitime la adresa politicii guvernului ar putea fi tratate ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
Manifestaţia de duminică a avut loc după două luni şi jumătate de proteste săptămânale faţă de o lege anti-LGBTQ+ adoptată în martie, care interzice evenimentele Pride şi permite autorităţilor să utilizeze programe de recunoaştere facială pentru a identifica persoanele care participă la festivităţi.
Guvernul Ungariei a susţinut că politicile sale privind drepturile LGBTQ+ sunt necesare pentru a proteja copiii de ceea ce numeşte „nebunia de gen”. Însă mulţi critici consideră că măsurile au fost concepute pentru a stârni ostilitatea împotriva minorităţilor sexuale şi pentru a-l ajuta pe Orbán să-şi mobilizeze baza de dreapta înaintea alegerilor de anul viitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].