Un raport confidenţial al serviciilor de securitate naţională din Spania afirmă că Rusia a desfăşurat campanii de dezinformare după inundaţiile catastrofale de anul trecut din această ţară pentru a încerca să genereze neîncredere în instituţiile democratice şi să delegitimeze sprijinul Spaniei pentru Ucraina. La fel a procedat Kremlinul şi în cazul alegerilor din România, Moldova sau Georgia, scopul în aceste cazuri fiind de a îndepărta aceste ţări de Uniunea Europeană şi a le aduce, eventual, în sfera de influenţă a Moscovei, relatează El Pais, citată de News.ro.
Kremlinul a profitat de catastrofa provocată de fenomenul „Dana” din Spania pentru a încerca să genereze neîncrederea societăţii spaniole în instituţiile sale democratice, să delegitimeze sprijinul Spaniei pentru Ucraina şi să proiecteze o imagine internaţională de haos, arată raportul anual privind securitatea naţională, elaborat de Departamentul de Securitate Naţională (DSN) al Preşedinţiei Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado. Documentul a fost transmis parlamentului spaniol.
Este pentru prima dată, precizează El Pais, când într-un document oficial se face legătura între răspândirea de zvonuri şi ştiri false – care au urmat după catastrofa naturală ce a devastat provincia Valencia şi mai multe comunităţi autonome, în toamna anului 2024 – şi campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus.
„Cu ocazia crizei care a avut loc în ţara noastră după trecerea furtunii Dana, la 29 octombrie 2024, sistemul de propagandă şi dezinformare pro-Kremlin (…) a amplificat şi adaptat în beneficiul său naraţiuni preexistente care dezinformau”, explică raportul. „Actorii pro-ruşi s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetăţenilor în instituţiile publice, pe delegitimarea sprijinului acordat Ucrainei sub pretextul necesităţii reale de ajutor pentru zonele afectate de Dana şi pe proiectarea imaginii unei ţări aflate în haos”, adaugă raportul.
Documentul arată că dezinformarea este unul dintre principalele riscuri pentru securitatea naţională şi reaminteşte că Forumul Economic Mondial plasează informaţiile eronate pe termen scurt pe primul loc în topul celor 10 riscuri globale.
„Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale au fost şi vor continua să fie exploatate şi instrumentalizate de Kremlin”, avertizează raportul.
Operaţiunea „Doppelgaenger”
Pe baza diverselor cercetări ale Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Departamentul de Securitate Naţională explică că, la mijlocul anului 2022, după ce Rusia îşi lansase invazia în Ucraina, a fost lansată campania „Doppelgänger”, atribuită Rusiei şi încă activă, care are o structură informaţională formată din 228 de domenii şi 25.000 de conturi de reţele, coordonate între ele, care operează în diferite limbi, inclusiv în spaniolă, şi care a fost asociată cu 60 de incidente documentate.
„Kremlinul a desfăşurat campanii de dezinformare pentru a încerca să influenţeze, din ce în ce mai direct, procesele electorale din alte ţări”, precum Moldova, România sau Georgia, cu scopul de a le îndepărta de UE sau, „în mod ideal, de a le atrage în sfera de influenţă a guvernului rus”, menţionează documentul spaniol. De asemenea, adaugă acesta, Kremlinul „ar fi promovat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA”, în urma căruia a fost ales Donald Trump.
Departamentul pentru Securitate Naţională avertizează că aceste campanii s-ar fi desfăşurat prin canale neconvenţionale şi mai sofisticate decât în trecut, când au fost utilizate mijloace legate de Kremlin, precum Sputnik şi RT. Acum, însă, „trasabilitatea până la sursă este mai dificilă”, deoarece sunt actori care operează infrastructuri multiple, sunt creaţi special pentru o anumită ocazie şi funcţionează independent.
Utilizarea inteligenţei artificiale (IA) a reprezentat, de asemenea, „un salt calitativ şi cantitativ în difuzarea masivă şi aproape instantanee a conţinutului dezinformativ”, adaugă raportul. Cel puţin 41 de cazuri de utilizare a IA pentru manipularea informaţiilor au fost înregistrate de SEAE.
Riscuri, ameninţări şi pericole
În ceea ce priveşte evaluarea riscurilor şi ameninţărilor, raportul identifică ca fiind cele mai grave vulnerabilitatea spaţiului cibernetic, campaniile de dezinformare, fluxurile migratorii nereglementate, tensiunile strategice şi regionale şi instabilitatea economică şi financiară.
De asemenea, raportul prezintă dezinformarea şi spaţiul cibernetic ca fiind cele mai mari riscuri în următorii cinci ani, în timp ce experţii consideră că, pe termen lung, în 2035, cel mai mare pericol îl reprezintă fragmentarea şi incertitudinea strategică.
Deşi documentul dedică un capitol vulnerabilităţii energetice, nu face nicio menţiune despre riscul unei pene totale de curent, precum cea care a avut loc pe 28 aprilie şi a afectat Spania şi Portugalia. Raportul a fost aprobat de Consiliul Naţional de Securitate pe 24 aprilie, cu doar patru zile înainte ca întreaga reţea electrică a peninsulei să fie scoasă din funcţiune.
Editor : Liviu Cojan
