Preşedintele lituanian Gitanas Nausėda va găzdui luni o reuniune la vârf importantă înaintea summitului NATO de luna viitoare, invitând şefii de stat din flancurile estic şi nordic ale NATO, în aşa-zisul format B-9 şi ţările nordice, care va fi pentru noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, prima sa ocazie de a ieşi pe scena internaţională şi de a se întâlni cu lideri europeni, dar şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, şi ei invitaţi la Vilnius, scrie News.ro.
Reuniunea se va concentra pe consolidarea securităţii şi apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice şi pe pregătirile pentru summitul NATO care va avea loc la Haga, în perioada 24-25 iunie, a transmis biroul preşedintelui lituanian.
Preşedintele Gitanas Nausėda va găzdui summitul la Palatul Marilor Duci ai Lituaniei, invitând şefii de stat din ţările de pe flancurile estic şi nordic ale NATO. Reprezentanţi ai aşa-numitului format Bucureşti-9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria), precum şi ai ţărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia) şi preşedintele Ucrainei vor veni în Lituania. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat, de asemenea, vineri, că va participa la summit şi că va avea cu această ocazie o serie de întâlniri bilaterale.
La rândul său, preşedintele Nicuşor Dan a menţionat vineri că se va deplasa luni la Vilnius pentru summit şi a precizat că se va consulta cu ministrul apărării Angel Tîlvăr despre poziţia României în cadrul reuniunii. „Vilniusul este o chestiune de politică externă şi este o chestiune de politică de securitate şi vreau să ştiu pe unde suntem”, a explicat noul şef al statului.
Potrivit anunţului făcut vineri de NATO, luni, la ora locală 15:00 (şi a României), secretarului general al NATO, Mark Rutte, va ţine o conferinţă de presă la Vilnius alături de mai mulţi lideri, între care şi Nicuşor Dan. La conferinţa de presă vor mai participa gazda summitului, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda (aflat pe final de mandat), prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Iniţiativa „Bucharest Nine” (B-9) este o platformă de cooperare politică şi economică între nouă ţări NATO pentru consolidarea securităţii euro-atlantice pe flancul estic. Formatul a fost înfiinţat la iniţiativa fostului preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, în 2015, iar primul summit a avut loc la Bucureşti. Grupul a fost creat ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Discuţiile de la summitul de la Vilnius se vor concentra pe pregătirile pentru summitul NATO care va avea loc la Haga în perioada 24-25 iunie. Punctele de pe ordinea de zi vor include creşterea cheltuielilor de apărare ale membrilor NATO, sprijinirea Ucrainei pe calea sa către o pace justă şi durabilă şi aprofundarea cooperării euro-atlantice în domeniul securităţii.
„Se va discuta cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre sprijinul suplimentar pentru Ucraina”, a anunţat biroul prezidenţial de la Vilnius.
„Războiul ilegal de agresiune al Rusiei în Ucraina slăbeşte grav situaţia de securitate din Europa. Sprijinul pentru Ucraina înseamnă, totodată, sprijin pentru securitatea euro-atlantică în ansamblu. În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că Rusia va continua să fie o ameninţare majoră la adresa Europei în viitor. Cel mai bun mod în care putem sprijini Ucraina şi securitatea europeană este prin asumarea unui angajament ferm de creştere a nivelului cheltuielilor pentru apărare şi de creştere a capacităţii industriei de apărare la viitorul summit NATO de la Haga”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo, care îşi va reprezenta ţara la întâlnirea de luni de la Vilnius.
Vineri, în preambulul summitului, la Vilnius a venit comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, care este de origine lituaniană şi care s-a întâlnit cu preşedintele Nauseda. „Lituania, împreună cu Estonia, Letonia şi Polonia construiesc linia de apărare baltică – un scut de descurajare la frontiera externă a UE. Aceasta este mai mult decât infrastructură: este linia de front între civilizaţiile occidentale şi estice. Acţionăm împreună, investim împreună – şi ne aşteptăm ca UE să ofere finanţare prioritară pe termen lung”, a scris preşedintele lituanian pe X.
