Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul în care a fost acuzat de luare de mită. Procurorii DNA l-au acuzat că ar fi primit mită 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a lua hotâri favorabile acelei firme. Tăriceanu declară că decizia „nu este doar o achitare juridică, ci o reparaţie morală”.
„În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de intimatul inculpat Berteanu Petru împotriva sentinţei nr. 476 din data de 10 octombrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 619/1/2021, privind pe intimatul inculpat Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton şi pe persoana interesată Teodorescu Ştefan Bogdan”, se arată în decizia ICCJ, potrivit News.ro.
Fostul premier a declarat, după aflarea sentinței, că este „o reparaţie morală”.
„Astăzi, 2 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus capăt unei perioade apăsătoare din viaţa mea şi a pronunţat o decizie definitivă de achitare, stabilind în mod clar că acuzaţiile formulate de DNA au fost complet nefondate. Presupusa faptă nu a existat, iar adevărul a ieşit la lumină. Această decizie nu este doar o achitare juridică, ci o reparaţie morală. Ea restabileşte onoarea unui om care a servit România cu loialitate şi responsabilitate, şi care, timp de ani de zile, a fost supus unei campanii susţinute de discreditare”, a susţinut Călin Popescu Tăriceanu, luni seară, într-o postare pe Facebook.
El a adăugat că a fost „târât într-un lung proces”, că a fost „acuzat pe nedrept, în baza unor speculaţii lipsite de temei”.
„Justiţia, prin vocea instanţei supreme, a arătat limpede că nu a existat nicio solicitare, nicio primire de fonduri ilegale, nicio faptă care să aducă atingere funcţiei de Prim-Ministru pe care am deţinut-o. Toate acuzaţiile s-au prăbuşit în faţa dovezilor şi a unei analize riguroase realizate de completurile de judecători. Este o eliberare, o încheiere dureroasă a unei etape în care am suportat nu doar atacuri publice, ci şi o presiune emoţională greu de descris. Familia mea a fost afectată, iar reputaţia mea a fost pusă la îndoială fără justificare”, a arătat fostul premier.
El a apreciat că decizia de luni a instanţei este „o victorie a adevărului asupra nedreptăţii”.
„Mulţumesc tuturor celor care mi-au fost alături şi au crezut în mine. Lor le datorez puterea de a fi mers până la capăt, cu fruntea sus. Verdictul de astăzi este, de fapt, o victorie a adevărului asupra nedreptăţii, un semnal că statul de drept trebuie să protejeze cetăţenii de abuz şi nu să-i sacrifice pentru agende obscure. Din păcate, în ultimii 20 de ani, ceea ce s-a numit stat de drept în România a fost, adesea, doar o parodie – un decor fragil în spatele căruia au acţionat interese politice şi reţele de putere ilegitime. Într-o democraţie reală, statul de drept funcţionează pentru a proteja cetăţenii. Au fost prea mulţi cei trecuţi prin acest malaxor al justiţiei folosite ca instrument de represiune. Grupuri politico-mafiote, incapabile să câştige încrederea românilor pe cale democratică, au încercat să elimine oamenii incomozi prin dosare fabricate şi campanii de discreditare. Această practică toxică trebuie să înceteze. România are nevoie de dreptate, de curaj, nu de manipulare. De oameni liberi, nu de figuranţi ai unei democraţii mimate”, a încheiat Tăriceanu.
Tăriceanu, acuzat că a primit mită 800.000 de dolari
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA, în martie 2021, în dosarul de luare de mită în care era acuzat că a pretins şi a primit foloase materiele în valoare de 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei firme austriece. Procurorii DNA au pus sechestru asigurător pe bunuri imobile ale lui Călin Popescu-Tăriceanu, până la concurenţa sumei de 800.000 de dolari.
„În calitatea menţionată, inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton ar fi pretins (în cursul anului 2007) şi ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă, în schimbul exercitării atribuţiilor sale în aşa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 şi 1451/2008”, susţineau procurorii DNA.
Conform sursei citate, fapta de pretindere a lui Călin Popescu-Tăriceanu s-ar fi realizat în perioada aprilie – mai 2007, în mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri (trimis în judecată în anul 2019 pentru complicitate la luare de mită), care ar fi solicitat în numele prim-ministrului de atunci un comision de 10% din valoarea actelor adiţionale/plăţilor la un contract comercial derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării hotărârilor de guvern care urmau să permită acest lucru, conform intereselor companiei.
În 10 octombrie 2024, Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care era acuzat că a luat mită 800.000 de dolari la reprezentanţii unei companii austriece pentru a adopta o serie de hotărâri favorabile acestei firme. Decizia de atunci a magistraţilor nu era definitivă.
„În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal, rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Petru Berteanu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 ?i art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi a art. 5 din Codul penal”, se arăta în minuta ICCJ.
Tot atunci, magistraţii au decis să ridice măsura sechestrului asigurator luat asupra imobilelor fostului premier, dar şi a bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Petru Berteanu.
Editor : B.P.
