Polonia organizează duminică alegeri prezidențiale, care vor determina dacă cea mai mare țară din partea estică a Uniunii Europene își consolidează locul în curentul principal al blocului sau se îndreaptă spre naționalismul de tip MAGA, scrie Reuters. Polonia se află într-un al doilea tur de scrutin prezidențial extrem de strâns, alegătorii având de ales între liberalul de centru Rafał Trzaskowski, din Coaliția Civică (KO), aflată la guvernare, și naționalistul Karol Nawrocki, susținut de partidul de opoziție de dreapta Lege și Justiție (PiS). Prezența la urne este considerată un factor crucial în determinarea rezultatului alegerilor, scrie TVPWorld.
Primele rezultate exit-poll
ACTUALIZARE 22: 15 Potrivit primelor rezultate ale exit-poll-urilor, diferența dintre cei doi este mică, 50,3% pentru actualul primar al Varșoviei și 49,7% pentru Nawrocki.
Rafał Trzaskowski câștigă al doilea tur al alegerilor prezidențiale cu un avantaj minim de 0,6 puncte procentuale față de Karol Nawrocki, potrivit sondajului realizat de IPSOS.
Conform sondajului, primarul Varșoviei a obținut 50,3% din voturi, iar candidatul naționalist Karol Nawrocki – 49,7%.
Prezența la vot a fost de 72,8%, relatează presa poloneză.
Al doilea sondaj la ieșirea de la urne arată același lucru: un rezultat prea strâns pentru un verdict categoric.
Al doilea sondaj la ieșirea de la urne – OGB pentru Republika :
Rafał Trzaskowski 50,17 %
Karol Nawrocki 49,83 %
Când vor fi disponibile primele date
ACTUALIZARE 20:45 Primele date vor fi disponibile la ora locală 21:00 (ora 22:00 a României) – acestea sunt rezultatele sondajului la ieșirea de la urne realizat de Ipsos pentru cele mai mari posturi de televiziune din Polonia.
Acestea permit un anumit grad de predicție, dar nu sunt precise. Se bazează pe declarațiile alegătorilor care părăsesc secțiile de votare și nu reflectă întotdeauna preferințele reale de vot ale acestora.
Rezultatele unei cercetări ulterioare, un studiu mai detaliat, tot un sondaj, vor fi anunțate câteva ore mai târziu, cel mai probabil – așa cum prevede Ipsos – în cursul nopții de duminică spre luni, notează Gazeta Wyborcza.
Ipsos reamintește că la ora 21:00 eroarea în estimarea rezultatului exit poll-ului pentru fiecare candidat va fi de +/- 2 puncte procentuale. În cazul scrutinelor târzii, marja de eroare va fi mai mică și va fi de +/- 1 punct procentual pentru fiecare candidat, scrie sursa citată.
Nu există motive pentru prelungirea votului
ACTUALIZARE 20:00 Președintele Comisiei Electorale Naționale, judecătorul Sylwester Marciniak, a remarcat, într-o conferință de presă, că nu există motive pentru prelungirea intervalului de vot. Este foarte probabil ca votarea să se încheie la ora locală 21:00, cea prevăzută oficial, a mai spus el.
„În ceea ce privește secțiile din străinătate, la ora 17:00 (ora Poloniei, n.r.) avem informații că votarea s-a încheiat în 112 secții de votare și nu au fost semnalate incidente de la ultima informare”, a precizat Sylwester Marciniak, citat de presa poloneză.
Prezența la urne la ora 17:00 locală
ACTUALIZARE 19:45 La 18:00, ora României, 17:00, ora locală, presa poloneză a transmis noua participare, de 54,91%, față de 50,6% în primul tur.
Dacă ritmul se menține, prezența de 68% din primul tur va ajunge astăzi la peste 70%.
Prezența la vot în turul al doilea, până la ora locală 17:00, a fost de 54,91%, a transmis oficial președintele Comisiei Electorale Naționale, Sylwester Marciniak.
Astfel, rata de participare la vot a fost cu 4,22 puncte procentuale mai mare decât în primul tur, desfășurat acum două săptămâni, când până la aceeași oră veniseră să voteze 50,69% dintre alegători, scrie Gazeta Wyborcza.
Știrea inițială
Prezența la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale a fost de 24,83% la ora prânzului, a anunțat șeful comisiei electorale.
Sylwester Marciniak, președintele Comisiei Electorale Naționale (PKW), a declarat că cifra se bazează pe datele furnizate de toate cele 29.815 comisii electorale raionale.
Potrivit comisiei, 28.115.594 de persoane au drept de vot în turul doi, iar până la prânz, 6.980.740 au primit buletinele de vot.
Prezența înregistrată până la 12 în această duminică a depășit-o pe cea de până la ora similară a primului tur, din 18 mai, în care până în acel moment al zilei își exprimaseră opțiunea 20,28% dintre polonezii cu drept de vot.
În plus, a depășit-o și pe cea înregistrată până la ora 12 în finala prezidențială a anului 2020, în care Rafal Trzaskowski, primar al Varșoviei și la acea vreme, avea să fie învins de conservatorul Andrzej Duda, care obținea astfel al doilea mandat prezidențial consecutiv. Atunci, prezența finală a fost de 68,2%, potrivit Reuters.
Urnele se închid la ora 21:00 locală
Votarea a început la ora 07:00 locală dimineața (05:00 GMT) și se va încheia la ora 21:00, iar rezultatele preliminare sunt așteptate la scurt timp după aceea. Comisia electorală a declarat că intenționează să anunțe rezultatele finale luni dimineața sau la începutul după-amiezii.
Peste 32.000 de secţii de votare din Polonia s-au deschis pentru a-i primi pe cei aproximativ 29 de milioane de cetăţeni cu drept de vot care trebuie să decidă dacă preşedintele lor pentru următorii cinci ani va fi candidatul liberal şi proeuropean Rafal Trzaskowski sau ultraconservatorul naţionalist Karol Nawrocki.
Primul tur a fost câștigat de liberalul Rafal Trzaskowski, cu un scor de 31,4%. Conservatorul Karol Nawrocki a obținut 29,5% dintre voturi.
Atât Rafal Trzaskowski, din Coaliția Civică (KO), partidul de centru aflat la guvernare, cât și rivalul său Karol Nawrocki, susținut de naționaliștii din Partidul Lege și Justiție (PiS), speră să-și mobilizeze susținătorii și să câștige alegerile. Trzaskowski avea un ușor avantaj în sondajele de opinie dinaintea alegerilor, dar diferența era în marja de eroare.
Pe scurt, polonezii se întorc duminică la urne pentru un vot care va decide dacă fragila coaliție proeuropeană a premierului Donald Tusk va avea un partener la putere sau un rival cu drept de veto, susținut de dreapta naționalistă.
Vot urmărit în Ucraina, dar și în Rusia, SUA și UE
Parlamentul deține cea mai mare parte a puterii în Polonia, dar președintele poate opune veto legilor, astfel încât votul este urmărit cu atenție în țara vecină, Ucraina, precum și în Rusia, SUA și în întreaga UE.
Ambii candidați sunt de acord cu necesitatea de a cheltui sume importante pentru apărare, așa cum cere președintele american Trump de la Europa, și de a continua să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva invaziei rusești care durează de trei ani.
Însă, în timp ce Trzaskowski consideră că aderarea Ucrainei la NATO este esențială pentru securitatea Poloniei, Nawrocki a declarat recent că nu o va ratifica în calitate de președinte, deoarece acest lucru ar putea atrage Alianța într-un război cu Rusia.
Trzaskowski afirmă că relațiile solide atât cu Bruxellesul, cât și cu Washingtonul sunt esențiale pentru securitatea Poloniei, dar Nawrocki, care s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă în luna mai, acordă prioritate relațiilor cu Statele Unite.
„Cel mai important lucru este politica externă”, a declarat Robert Kepczynski, 53 de ani, specialist IT, care a votat la Varșovia. „Nu putem privi în două direcții, către SUA și către UE – și a ne îndrepta ajutorul doar către SUA este o abordare miopă”.
Cea mai grea încercare pentru coaliția lui Tusk
Dacă Nawrocki va câștiga, este probabil să urmeze o cale similară cu cea a președintelui în exercițiu Andrzej Duda, un aliat al PiS care și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca eforturile guvernului de a anula reformele judiciare ale administrației PiS anterioare, care, potrivit UE, au subminat independența instanțelor.
La aproximativ un an și jumătate de la preluarea funcției de prim-ministru de către Donald Tusk, votul reprezintă cea mai grea încercare de până acum pentru coaliția sa, Nawrocki prezentând alegerile ca un referendum asupra acțiunilor sale.
În 2023, cozile imense de la secțiile de votare din marile orașe au obligat unele dintre acestea să rămână deschise mai târziu decât era prevăzut. Analiștii au afirmat că participarea mare a tinerilor polonezi liberali din mediul urban a fost crucială pentru asigurarea majorității pentru Tusk.
Trzaskowski speră că astfel de scene se vor repeta duminică.
Rezultatul va determina dacă actualul guvern va putea implementa reforme vitale, în special în domeniul justiţiei, care fuseseră blocate de preşedintele în funcţie, Andrzej Duda.
Spre deosebire de alte sisteme parlamentare, preşedintele polonez îşi păstrează atribuţii strategice: comandă forţele armate, influenţează politica externă şi are drept de veto asupra legilor aprobate de Sejm, camera inferioară a Parlamentului.
Deşi Parlamentul poate anula un veto cu o majoritate de trei cincimi, coaliţia premierului Tusk nu are voturile necesare. Dacă Trzaskowski câştigă, toate aceste obstacole cu care se confruntă guvernul lui Tusk ar fi eliminate, permiţându-i să avanseze cu proiectul său de reformă instituţională.
O victorie a lui Nawrocki ar putea însemna un „război total”‘ cu guvernul şi ar pune Polonia pe o direcţie de conflict cu Europa, priorizând relaţiile bilaterale cu Washingtonul în detrimentul unităţii Uniunii Europene.
Editor : Marina Constantinoiu
