Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila susţine că timpul de aşteptare de două săptămâni sau o lună pentru o programare la RMN este o durată „firească”. ”La noi, să ştiţi că stau puţin. Discut cu colegi care lucrează, de exemplu, în Marea Britanie, unde stau şase luni”, susţine Rafila. Ministrul Sănătăţii atrage atenţia că, în România, ”oamenii nu merg la un anumit spital, ci la un anumit medic”, prin urmare durata de aşteptare creşte. Alexandru Rafila recomandă o asigurare privată pentru investigaţii medicale rapide, în condiţiile în care doar 35% din populaţie contribuie la sistemul public de sănătate, deci fondurile sunt reduse.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, de ce românii aşteaptă foarte mult pentru o programare la RMN în sistemul public de sănătate.
”Pentru că programarea la anumite tipuri de investigaţii e o regulă peste tot. La noi, să ştiţi că stau puţin. Deci programarea pentru o afecţiune degenerativă, cronică, peste două săptămâni sau peste o lună, e firească. Discut cu colegi care lucrează, de exemplu, în Marea Britanie, unde stau şase luni. Există şi afecţiuni acute, unde nu mai stai la coadă. Dacă ai un accident vascular cerebral, te duci să-ţi faci RMN sau îţi face în urgenţă. Şi mai e un lucru care nu se discută: oamenii nu prea merg la un anumit spital, ei merg la un anumit medic. Deci ei merg la medic, nu merg la spital. Lucrul ăsta peste tot nu este posibil. Te duci la spital, medicul care e disponibil te consultă. Dacă vrei la un anumit medic sau vrei să-ţi faci RMN-ul mai repede, ai o asigurare complementară de sănătate care îţi oferă accesul la aceste servicii. Cam aşa se întâmplă peste tot. Mai ales la banii care sunt în sănătate… Gândiţi-vă că noi doar 35% contribuim la fondul de asigurări de sănătate. Doar 35% şi beneficiem toţii”, a explicat Alexandru Rafila.
Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Doar 35% din populaţia României plăteşte, în acest moment, contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) în primăvara acestui an. Un procent foarte mare, 54% din populaţie nu plăteşte CASS. Aşadar, peste 10 milioane de români sunt scutiţi de la plată, însă beneficiază de toate drepturile unui asigurat. Alţi 11% dintre români nu sunt asiguraţi şi beneficiază de un pachet minimal de servicii medicale pus la dispoziţie de Casa de Asigurări de Sănătate, inclusiv servicii medicale de urgenţă, arată studiul respectiv. Printre cei scutiţi de plata CASS se numără elevii, studenţii, pensionarii, preoţii, deţinuţii, şomerii şi persoanele care trăiesc doar din ajutor social.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a declarat săptămâna aceasta că până în 30 iunie va propune Guvernului un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituţiei. În acest context, Moldovan a vorbit despre posibilitatea ca pensionarii să contribuie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). “Ne gândim la lărgirea bazei de contribuţie la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur şi simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect faţă de noi înşine, unii faţă de alţii. De exemplu, anumite categorii de co-asiguraţi. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari şi foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat Moldovan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
