În a doua zi după Duminica Rusaliilor, luni, 9 iunie, biserica ortodoxă îl sărbătorește în mod special pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Ziua mai este cunoscută și sub denumirea de Lunea Sfântului Duh sau Luna Cincizecimii și marchează continuarea praznicului Rusaliilor. Celebrarea religioasă face parte din perioada liturgică a Penticostarului, care începe la Paște și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților.
Penticostarul este perioada de 50 de zile care începe odată cu Învierea Domnului (Paștele) și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților (15 iunie 2025). În această perioadă, toate duminicile și unele zile din săptămână au rânduieli liturgice speciale, menite să reflecte bucuria și învățătura Învierii și a pogorârii Duhului Sfânt.
Ce semnifică sărbătoarea Sfântului Duh
La sinodul II ecumenic, ținut în anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învățătura lui Macedonie, care afirma că Sfântul Duh este o „creatură”. Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez și s-a marturisit că Sfantul Duh purcede din Tatăl și: „este împreună cu Tatăl și cu Fiul închinat și mărit”.
Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi așa cum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Întru această zi, prăznuim pe însuși Preasfântul și de viață făcătorul și întru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”.
Deși Duhul Sfânt este sărbătorit odată cu întreaga Treime în ziua de Rusalii (Pogorârea Duhului Sfânt), a doua zi este dedicată în mod special persoanei Duhului Sfânt. Această zi vine ca o completare teologică, subliniind rolul și lucrarea Sa în viața Bisericii și a credincioșilor.
Sărbătoarea accentuează faptul că mântuirea este opera întregii Sfintei Treimi: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Astfel, după ce Rusaliile marchează în mod solemn pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli, Lunea Sfântului Duh pune în lumină participarea Duhului Sfânt în lucrarea de sfințire și susținere a Bisericii.
Pogorârea Duhului Sfânt este considerată nașterea bisericii creștine. Lunea Sfântului Duh vine ca o continuare a acestei teme, întărind ideea că Duhul este prezent permanent în biserică, în Taine, în rugăciune, și în viața credincioșilor.
Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Rusalii
Lunea după Rusalii este ziua în care credincioșii ortodocși se concentrează în mod deosebit asupra rolului Duhului Sfânt în viața bisericii. Duhul Sfânt este considerat Dătătorul de viață, Cel care sfințește, luminează și călăuzește pe cei credincioși. El este prezent în toate Sfintele Taine și în întreaga viață a Bisericii, lucrând tainic în inimile oamenilor.
În tradiția populară, perioada Rusaliilor este marcată de numeroase obiceiuri și credințe, unele dintre ele fiind legate de protejarea împotriva spiritelor rele (cunoscute ca „iele”). Aceste obiceiuri sunt legi ale pământului, nescrise, pe care oamenii le respectă din cele mai vechi timpuri din iubire pentru Sfânt și întreaga Sa viețuire.
În a doua zi de Rusalii, credincioșii obișnuiesc să aducă la biserică ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a fi binecuvântate de preot. Acestea sunt considerate mijloace de protecție împotriva răului, bolilor, dar și fenomenelor naturale distrugătoare precum grindina. După sfințire, ramurile sunt așezate în case, la icoane sau în diferite locuri din gospodărie ca simbol ale ocrotirii divine.
Ramura de tei are o semnificație aparte în această sărbătoare. În credința popular se spune că teiul apără casa și ogorul de duhurile rele, mai ales de „iele” ( făpturi fantastice considerate capricioase și periculoase în perioada Rusaliilor.)
Pe lângă tei, alte plante cu întrebuințare rituală sunt socul, murele sau pelinul. După ce ramurile sunt binecuvântate în biserică acestea se păstrează și se folosesc în scopuri tămăduitoare pe parcursul anului, fie drept leacuri naturale, fie în momente de necaz sau boală.
În tradiția românească, se crede că plantele culese între Rusalii și Sânziene (24 iunie) au o forță vindecătoare deosebită, fiind „încărcate” cu puteri terapeutice.
În a doua zi de Rusalii nu există interdicții religioase stricte impuse de biserică, însă, de-a lungul timpului, tradiția populară românească a păstrat o serie de obiceiuri cu caracter restrictiv, menite să reflecte respectul față de această sărbătoare
În această zi nu se muncesc pământurile și nu se fac munci grele în gospodărie. Se spune că cine muncește în această zi poate fi pedepsit de iele.
Potrivit superstițiilor nu este indicat să mergi singur prin păduri, poieni sau la răscruci de drumuri, pentru că acolo ar bântui „ielele”.
În a doua zi de Rusalii nu este indicat să dormi afară sau sub cerul liber, mai ales în zone izolate. Potrivit superstițiilor, spiritele necurate pot influența omul nepregătit sau neprotejat.
Rugăciune de rostit către Sfânta Treime
„Sfântă Treime, Tată, Fiule şi Duhule, Preaînalte Dumnezeule, Împărate şi Făcătorule a toată veşnicia, Care ne-ai cinstit pe noi cu chipul Tău şi ai scris împrejur în chipul văzut al firii noastre asemănarea Fiinţei Tale nevăzute, fă-ne să aflăm milă şi har în ochii Tăi, ca să Te putem slăvi în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale, împreună cu toţi sfinţii care din veac au bineplăcut Ţie”. (sursa: Doxologia)
Editor : C.S.
