Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei, preşedintele primind 320 de emailuri, peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistraţi. În total, magistraţii care au trimis emailuri provin de la 27 de instanţe şi 14 parchete.
Raportul sintetizează observaţiile scrise transmise direct în atenţia Preşedintelui României de magistraţi activi sau retraşi din activitate, în perioada 11 – 19 decembrie, în contextul dezbaterilor publice privind sistemul de justiţie, declaraţiilor publice ale unor magistraţi, poziţiilor divergente exprimate la nivel instituţional în sistemul de justiţie, luărilor de poziţie din rândul societăţii civile şi articolelor de presă (inclusiv o investigaţie jurnalistică). Administraţia Prezidenţială arată că, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, a consemnat un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistraţi care au transmis opinii/sugestii/reclamaţii. În sinteză este prezentată şi distribuţia pe instanţe şi parchete a magistraţilor care au trimis sesizări. Astfel, de la Instanţe judecătoreşti au fost primite sezizări de la Judecătoria Bistriţa, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Lugoj, Judecătoria Târgovişte, Judecătoria Brad, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Olt, Tribunalul Mureş, Tribunalul Bistriţa, Tribunalul Botoşani, Tribunalul Timiş, Tribunalul Maramureş, Tribunalul Covasna, Tribunalul Cluj, Tribunalul Satu-Mare, Tribunalul Braşov, Tribunalul Bihor, Tribunalul Galaţi, Tribunalul Mehedinţi, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Târgu Mureş, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Maramureş, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Oradea Sesizări au venit şi de la Parchete: Direcţia Naţională Anticorupţie (structura centrală şi servicii teritoriale), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. ”În total, magistraţii care au trimis emailuri provin de la 27 de instanţe şi 14 parchete. Este posibil ca magistraţii care au transmis observaţiile în format anonim să facă parte şi din alte instanţe sau parchete decât cele anterior enumerate. Am consemnat şi un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetăţeni, avocaţi, poliţişti, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audienţă, executori judecătoreşti, grefieri. Aceste mesaje aduc în atenţie, cu precădere, observaţii, reclamaţii sau percepţii rezultate din experienţe personale cu sistemul de justiţie şi alte autorităţi publice. Dată fiind gravitatea unei părţi însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător şi sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităţilor de control competente”, subliniază Cotroceniul. Administraţia Prezidenţială mai arată că invitaţia publică adresată de Preşedintele României în atenţia magistraţilor din România a avut în vedere rolul constituţional al Preşedintelui României de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, precum şi acela de garant al îndeplinirii obligaţiilor asumate de România faţă de Uniunea Europeană. În plus, a luat în considerare că „prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa publică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Potrivit comunicatului, invitaţia ”a fost precedată de observarea Raportului din 2025 privind statul de drept întocmit de Serviciile Comisiei Europene privind situaţia statului de drept din România care la capitolul dedicat sistemului judiciar reţine că în privinţa percepţiei publice cu privire la independenţa sistemului judiciar din România „44% din populaţia generală şi 51% din întreprinderi percep nivelul de independenţă al instanţelor şi al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2025”. ”Percepţia publicului larg asupra independenţei sistemului de justiţie s-a deteriorat semnificativ în comparaţie cu 2024 (52%) şi 2021 (51%). Percepţia întreprinderilor asupra independenţei sistemului de justiţie s-a deteriorat în comparaţie cu 2024 (56%), deşi s-a îmbunătăţit în comparaţie cu 2021 (45%)”, se mai arată în sinteză, care aminteşte şi sondajul Eurobarometru special din 2025 privind corupţia, în care „75% din respondenţi percep corupţia ca fiind larg răspândită în ţara lor, iar 60% afirmă că se simt afectaţi de corupţie în viaţa de zi cu zi (faţă de media UE de 30%). ”În ceea ce priveşte întreprinderile, 90% din ele consideră că fenomenul corupţiei este generalizat (faţă de media UE de 63%), iar 72% din ele consideră că acesta face dificilă desfăşurarea de activităţi economice (faţă de media UE de 35%). Administraţia Prezidenţială mai spune că invitaţia a fost transmisă într-un context social aparte, caracterizat prin dezbateri publice privind sistemul de justiţie, declaraţiilor publice ale unor magistraţi, poziţiilor divergente exprimate la nivel instituţional în sistemul de justiţie, luărilor de poziţie din rândul societăţii civile şi articolelor de presă (inclusiv o investigaţie jurnalistică). Observaţiile sintetizate în Raport provin de la magistraţi care fac sau au făcut parte din diferite instanţe de judecată şi parchete (judecătorii, tribunale, curţi de apel şi parchete de pe lângă acestea, din Bucureşti, Mureş, Constanţa, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Iaşi, Bistriţa, Braşov, Prahova, Brăila, Satu Mare, ş.a.), din paliere profesionale diferite (magistraţi cu funcţii de conducere, magistraţi cu funcţii de execuţie, magistraţi pensionari, magistraţi debutanţi) şi acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicţional şi normativ. ”Luând în considerare spectrul larg al remitenţilor (atât sub aspectul poziţiei în interiorul sistemului judiciar, cât şi sub aspect teritorial), s-ar putea extrage unele concluzii privind disfuncţionalităţile observate. Este important de subliniat că Raportul de sinteză: nu stabileşte vinovăţii individuale sau colective; nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; nu cuprinde judecăţi de valoare; nu substituie competenţele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanţelor de judecată ori altor autorităţi de control. Raportul redă strict observaţiile transmise, într-o formă coerentă şi centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente şi vulnerabilităţi structurale rezultate din observarea coroborată a observaţiilor transmise. ”Este de menţionat şi faptul că o parte dintre magistraţii remitenţi au formulat o serie de propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare, însă faţă de obiectivele primare ale prezentului raport şi ale stadiului dezbaterilor publice din prezent, precum şi ţinând cont de caracterul eterogen al propunerilor transmise, documentul de faţă nu conţine o sinteză a acestora. Într-o etapă ulterioară, acestea vor putea fi valorificate prin înaintarea lor către autorităţile cu atribuţii de iniţiativă legislativă, având aptitudinea de a contribui la procesul de dezbatere publică. Aşadar, Raportul nu îşi propune evaluarea situaţiilor sau soluţiilor individuale şi nu interferează cu actul de justiţie propriu-zis, ci vizează mecanismele administrative, procedurale, judiciare şi/sau legislative care, potrivit unui volum semnificativ de sesizări convergente, ar fi de natură a afecta: a) independenţa efectivă a judecătorului şi a procurorului, b) meritocraţia în cariera magistratului, c) funcţionarea previzibilă şi eficientă a justiţiei, d) încrederea publică în autoritatea judecătorească.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
