Lipsite de orice surpriză, alegerile parlamentare ruse din perioada 18-20 septembrie ar urma să permită partidului lui Vladimir Putin să-şi păstreze controlul asupra Dumei, dar Kremlinul va analiza semnele de oboseală faţă de războiul din Ucraina în rândul ruşilor, dintre care unii se tem de o nouă mobilizare, scrie AFP.
Pentru aceste alegeri parlamentare, primele de la începutul ofensivei din Ucraina din februarie 2022, ruşii trebuie să-i aleagă pe cei 450 de deputaţi din camera inferioară a parlamentului, unde partidul prezidenţial „Rusia Unită” se bucură de o largă majoritate încă de la precedentele alegeri din 2021.
Votul urmează să aibă loc şi în teritoriile din estul Ucrainei ocupate, anexate de Moscova.
„Nu este vorba despre a şti dacă Rusia Unită va câştiga aceste alegeri sau nu”, a declarat pentru AFP politologul rus Nikolai Petrov, de la centrul de reflecţie New Eurasian Strategies Centre (NEST). „Din acest punct de vedere, rezultatul este prestabilit”, subliniază el.
În faţa partidului „Rusia Unită”, au fost autorizate să participe la alegeri doar formaţiunile care îl susţin, în diferite grade, pe Vladimir Putin şi continuarea ofensivei sale din Ucraina – comuniştii din KPRF, naţionaliştii din LDPR, conservatorii din „Rusia Justă” şi liberalii din Partidul „Oamenii Noi”.
Singura formaţiune care s-a opus frontal conflictului, Iabloko („Mărul”, în rusă), a fost iniţial autorizată să participe la scrutin, înainte de a fi exclusă de către justiţie luna trecută, într-un context de represiune tot mai intensă împotriva oricărei forme de opoziţie.
„Dacă înregistrarea partidului Iabloko la alegeri nu ar fi fost anulată, aş fi votat, desigur, pentru ei”, explică Evdokia, o studentă moscovită de 18 ani. Votul ei va merge în aceste condiţii către „Oamenii Noi”, un partid de orientare liberală. A vota pentru acest partid, care se opune restricţiilor impuse de autorităţi asupra internetului, „este un rău mai mic”, explică tânăra.
PARTICIPAREA LA VOT, SINGURA MIZĂ A LUI PUTIN
În capitală, foarte puţine afişe electorale acoperă pereţii. Singurele indicii că urmează să aibă loc un scrutin sunt afişe ale autorităţilor care încurajează participarea la vot, purtând sloganul: „Vocea ta este forţa Rusiei”.
Calificând scrutinul drept unul „destul de fictiv”, un diplomat dintr-o ţară europeană consideră totuşi că Kremlinul „ia acest exerciţiu în serios”. Acesta „se va strădui să garanteze o rată de participare ridicată şi aparenţa unui sprijin puternic pentru partidul preşedintelui”, a declarat pentru AFP acest observator care a solicitat să rămână anonim. Pentru că – şi aceasta este miza principală – scrutinul va servi drept indicator al nemulţumirii populaţiei faţă de un conflict care a provocat sute de mii de morţi şi răniţi şi care continuă să afecteze viaţa de zi cu zi a ruşilor, chiar şi a celor care locuiesc la sute de kilometri distanţă de Ucraina.
Kievul a intensificat atacurile de lungă distanţă împotriva infrastructurilor energetice şi a întreprinderilor private, în special a giganţilor comerţului electronic Wildberries şi Ozon, provocând victime în rândul populaţiei civile, penurie de benzină şi pagube materiale de miliarde de ruble.
Exclusă de la alegeri, opoziţia din exil a chemat toţi „ruşii care se opun războiului” să voteze împotriva partidului lui Vladimir Putin în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, pe 20 septembrie la prânz, pentru a-şi arăta numărul.
Un alt subiect care planează asupra acestor alegeri: teama unei noi mobilizări după modelul „mobilizării parţiale” a 300.000 de rezervişti din septembrie 2022.
De când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că această măsură va fi anunţată „toamna”, după alegerile parlamentare, omologul său rus şi anturajul său au respins în repetate rânduri acest „scenariu”, extrem de nepopular chiar şi în cercurile elitiste de la Moscova.
„Nu pare a fi cazul”, estimează Tatiana Stanovaia, de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, interzis în Rusia ca organizaţie „nedorită”. Autorităţile „au depus eforturi enorme pentru a-i convinge pe ruşi că nu au de ce să-şi facă griji. Prin urmare, cred că nu vom asista la un nou val de mobilizare”, a declarat ea pentru AFP.
Prin câştigarea alegerilor parlamentare, Vladimir Putin va obţine astfel, potrivit Tatianei Stanovaia, „confirmarea legitimităţii sale şi a războiului”, căruia nicio iniţiativă diplomatică nu a reuşit încă să-i pună capăt.