Ambasadorul Germaniei în Statele Unite, Andreas Michaelis, a avertizat într-un document confidenţial că agenda celei de-a doua administraţii Trump va fi una de „maximă perturbare” și că va oferi marilor companii tehnologice putere de „co-guvernare”, transmite Reuters.

Documentul, datat 14 ianuarie şi văzut de Reuters, descrie agenda celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca fiind una de „maximă perturbare” şi „o redefinire a ordinii constituţionale”.

„Principiile democratice de bază şi mecanismele de control şi echilibru vor fi în mare parte subminate; legislativul, forţele de ordine şi media vor fi lipsite de independenţă şi folosite ca braţ politic, iar marile companii tehnologice vor primi putere de co-guvernare”, se precizează în document.

Ministerul de Externe al Germaniei a declarat că alegerea lui Trump a fost rezultatul unui proces democratic şi că Germania va lucra îndeaproape cu noua administraţie americană în interesul Europei. Cu toate acestea, documentul ambasadorului oferă o viziune directă şi critică asupra consecinţelor politice posibile.

Trump va încerca să controleze Departamentul de Justiţie şi FBI

Ambasadorul subliniază rolul central al justiţiei, în special al Curţii Supreme a SUA, în sprijinirea agendei lui Trump. Deşi Curtea a extins recent prerogativele prezidenţiale, documentul notează că „chiar şi cei mai mari critici presupun că aceasta va împiedica cele mai grave scenarii.”

Michaelis avertizează că Trump va încerca să controleze Departamentul de Justiţie şi FBI pentru a-şi atinge obiectivele politice şi personale, inclusiv deportări în masă, represalii împotriva adversarilor şi imunitate legală.

De asemenea, documentul indică faptul că utilizarea armatei pentru aplicarea legii pe plan intern ar putea fi posibilă în anumite circumstanţe, cum ar fi declararea ”insurecţiei” sau ”invaziei”, deşi acest lucru este limitat de Legea Posse Comitatus din 1878.

„O redefinire a Primului Amendament”

Ambasadorul prognozează şi „o redefinire a Primului Amendament”, menţionând că Trump şi Elon Musk, proprietarul platformei X (fostul Twitter), au început deja acţiuni împotriva criticilor şi companiilor media care nu cooperează.

„Unul foloseşte procese judiciare, ameninţări de urmărire penală şi retragerea licenţelor, iar celălalt manipulează algoritmi şi blochează conturi”, se arată în document.

Berlinul a avut o relaţie tensionată cu Washingtonul în timpul primei administraţii Trump, confruntându-se cu tarife comerciale costisitoare şi critici privind nerespectarea ţintei de cheltuieli pentru apărare stabilite de NATO.

În prezent, sprijinul repetat al lui Musk pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) înainte de alegerile naţionale din 23 februarie a provocat nemulţumiri la Berlin, dar guvernul german nu a luat o poziţie unanimă pentru a renunţa la platforma sa.

Editor : M.I.

Share.
Exit mobile version