Sondajele din ultimele săptămâni indică o luptă strânsă între candidații cu șanse să intre în turul al doilea, cum ar fi Marcel Ciolacu, George Simion, Elena Lasconi sau Mircea Geoană. Pe acest fond, candidaturile independente ale lui Cristian Diaconescu, Ana Birchall și Călin Georgescu, care împreună ar putea strânge în jur de 10%, pot influența rezultatele din primul tur.
Digi24.ro a publicat în această perioadă portretele primilor candidați (conform sondajelor) la alegerile prezidențiale. Ne-am concentrat pe cinci mari capitole: avere, studii, experiența profesională, experiența politică și controverse. Detalii despre candidații tratați de Digi24.ro pot fi găsite aici:
CITEȘTE ȘI: Cine este Marcel Ciolacu, candidatul cu cele mai mari șanse să intre în turul al doilea
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns fosta jurnalistă Elena Lasconi de la Primăria Câmpulung în cursa pentru Cotroceni
CITEȘTE ȘI: Nicolae Ciucă, ostașul liberal care promitea că nu intră în politică
CITEȘTE ȘI: Ludovic Orban, fostul premier din vremea pandemiei care stă în cap ca să ajungă președinte
CITEȘTE ȘI: George Simion, candidatul controversat interzis în două țări vecine
CITEȘTE ȘI: Cine este Kelemen Hunor, candidat pentru a patra oară consecutiv la președinția României
CITEȘTE ȘI: Mircea Geoană, reprezentantul vechii clase politice. Scandalurile care l-au avut în prim-plan
Cristian Diaconescu – Experiența profesională, educație și controverse
Cristian Diaconescu a terminat în anul 1983 Facultatea de Drept din cadrul Universității București, potrivit CV-ului personal. În 1992 a studiat Aspectele politico-militare în domeniul securității europene și euro-atlantice la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor de la Viena.
Este doctor în științe juridice din anul 2007. Diaconescu a susținut teza de doctorat cu tema „Contractul de Forfetare” la Academia de Studii Economice.
Între 1983 și 1993, Cristian Diaconescu a fost judecător. A intrat în diplomație în anul 1993, când a făcut parte din Misiunea Permanentă a României la OSCE. Între 2000 și 2004 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Diaconescu a fost senator între 2004 și 2012, ministru al Justiției în 2004 și ministru al Afacerilor Externe în 2009.
Din punct de vedere politic, Diaconescu a făcut parte din Partidul Comunist Român, Partidul Social Democrat, UNPR (partid pe care l-a cofondat, condus de Gabriel Oprea) și Partidul Mișcarea Populară (fondat de Traian Băsescu).
Diaconescu a candidat din partea PSD la Primăria Capitalei, în anul 2008, obținând 13% (cursa pentru Primăria Capitalei din acel an a fost câștigată de Sorin Oprescu, candidat independent. Peste Diaconescu a mai fost clasat Vasile Blaga).
Fostul ministru de Externe s-a retras în anul 2010 din cursa pentru șefia Partidului Social Democrat, după ce a acuzat că a fost „monitorizat timp de zece zile”. Acesta a anunțat că se retrage din alegerile interne ale social-democraților și că îl susține pe Mircea Geoană chiar în timpul congresului.
Diaconescu a fost exclus cu scandal din PMP. În 2022, în presă apăreau informații potrivit cărora Diaconescu negocia o alianță între PMP și partidul lui George Simion, AUR.
În urmă cu o săptămână, candidatul independent a fost protagonistul unui scandal cu Code for Romania, un ONG care ajută la rezolvarea problemelor sociale prin intermediul tehnologiei. Detalii, aici.
Cristian Diaconescu – Avere
Fostul ministru de Externe are două terenuri, în Argeș și București, dobândite în 2002, unul prin moștenire și celălalt cumpărat cu ajutorul unui credit bancar. Cristian Diaconescu a declarat că mai deține 2 case, în Argeș și București, și un apartament în București.
Candidatul independent deține două mașini, un Ford Fiesta și un Hyundai Tucson, ambele cumpărate, și o colecție de trei tablouri moștenite, în valoare de 6.000 de euro.
Diaconescu a declarat datorii în valoare de 60.000 de euro, scadente cel târziu în 2027.
La capitolul venituri, Diaconescu nu a declarat că în ultimul an a încasat un salariu. În schimb, susține că a primit 8.500 de lei pentru cursuri ținute la Fundația Calea Victoriei și 110.400 de lei din pensia de fost diplomat.
Din declarația de interese reiese că Diaconescu are un cabinet de avocatură, este președinte al Asociației Centrul pentru Afaceri Externe și al Asociației Platforma Independentă și membru al Fundației Ambasador Vasile Sofinetti.
Ana Birchall – Experiența politică, educație și controverse
Ana Birchall este licențiată în Științe Juridice la Facultatea de Drept a Universității București, iar în anul 1996 a absolvit Facultatea de Drept și Relații Internaționale Nicolae Titulescu. În plus, Birchall a terminat un master și un doctorat în drept la Universitatea Yale, din Statele Unite ale Americii, potrivit CV-ului său.
În afara politicii, Birchall a fost între 1996 și 1998 șefa oficiului juridic de la Omniasig, avocat la White&Case LLP din New York (2002-2003, 2008-2010), lector universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir (preda un curs legat de faliment și procedura insolvenței), iar între 2022 și 2024 a fost reprezentant special pentru proiecte strategice și relații internaționale la Nuclearelectrica. A mai lucrat și în alte case de avocatură, precum Mușat și Asociații.
Din punct de vedere politic, Birchall a intrat în PSD în anul 2005 și a rezistat până în anul 2019, când a fost dată afară. Potrivit unui articol din 2019, „baronii PSD” au cerut excluderea ei din partid pentru că și-a dorit desființarea fostei Secții Speciale (create în era Liviu Dragnea pentru anchetarea magistraților). Birchall a susținut că excluderea din PSD a venit pe fondul faptului că s-a opus „modificărilor toxice din justiție promovate de grupuri de interese disperate să scape de dosarele de corupție”.
Printre cele mai importante funcții ocupate de Ana Birchall se numără cea de consilier al ministrului Afacerilor Externe (2003. Ministru atunci era Mircea Geoană), ministru al Justiției (2017 – interimar și 2019) sau ministru delegat pentru Afaceri Europene.
Birchall a fost acuzată că i-a oferit bani lui Mircea Geoană în anul 2008 drept „contribuție electorală” pentru PSD (episodul a fost înregistrat cu camera ascunsă). Cel care a acuzat-o recent este chiar Mircea Geoană (care a primit banii respectivi și i-a băgat într-un sertar, conform clipului apărut pe internet), pe care Birchall l-a catalogat drept „mincinos”. Detalii, aici.
Ana Birchall – Avere
Fosta ministră a Justiției și actual candidat independent la alegerile prezidențiale din acest an arată că deține patru terenuri, în Suceava și Prahova. Trei dintre ele au fost cumpărate, iar unul moștenit. Cel mai mare teren este de 14.000 de metri pătrați.
Ana Birchall mai arată că, între 1997 și 2006, a cumpărat trei apartamente, dintre care două le deține alături de soț. Mai are o casă de vacanță în Suceava și o altă locuință, cumpărată alături de soț. Un apartament și o casă se află în Statele Unite ale Americii.
La capitolul bunuri de lux, Ana Birchall arată că deține bijuterii de 65.000 de euro și lingouri de aur în valoare de 411.000 de euro.
Birchall are aproximativ 190.000 de euro împărțiți în 15 conturi curente deschise la diverse bănci din România, SUA și Hong Kong, dar și 400 de lire sterline într-un depozit bancar.
Fosta ministră a investit aproximativ 450.000 de dolari în obligațiuni de stat, potrivit declarației de avere. La capitolul datorii, Ana Birchall a declarat un credit în valoare de 10.000 de euro, scadent în 2024.
Pe parcursul anului trecut, Ana Birchall a încasat aproximativ 20.000 de euro din „cupoane titluri de stat”, 536.000 de lei din salariul de la Nuclearelectrica și aproximativ 50.000 de dolari din chirii. Potrivit declarației de interese, Ana Birchall are calitatea de asociat la Institutul de Politici Publice și de Securitate Pontus Euxinus.
Călin Georgescu – Experiență și controverse
De-a lungul timpului, Călin Georgescu a fost director la Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, ulterior a fost președinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, secretar general în Ministerul Mediului și raportorul în cadrul unui Birou ONU.
Georgescu a fost propus de 5 ori pentru a conduce Guvernul. Printre cei care l-au propus se numără Dan Puric, publicația Sputnik (principalul aparat de propagandă al Federației Ruse), dar și partidul AUR (în 2020).
Georgescu s-a ales și cu un dosar penal în anul 2022, pe fondul unei declarații prin care îi elogia pe foștii lideri legionari Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. În plus, Georgescu este catalogat în presă drept un personaj apropiat de valorile promovate de Federația Rusă.
CITEȘTE ȘI: Două persoane condamnate în ultimii ani pentru propagandă legionară. Dosarele care o vizează pe Diana Șoșoacă, ținute la secret
Georgescu a început să apară recent în sondaje, după o amplă campanie desfășurată pe internet. G4 Media a relatat pe larg că apariția lui în sondaje vine după ce rețelele de socializare, cum ar fi TikTok, au fost inundate de tag-uri și comentarii venite din partea unor conturi care îl susțin.
Călin Georgescu – Avere
Călin Georgescu deține un teren intravilan de 3.900 de metri pătrați în județul Brașov, cumpărat în anul 2022. La capitolul „clădiri”, Călin Georgescu a declarat același teren.
Georgescu deține și o Toyota Yaris fabricată în 2022 și susține că are 264.000 de euro în depozite bancare. La capitolul venituri, Călin Georgescu arată că a încasat în ultimul an 72.000 de lei drept salariu de la Facultatea de Științe a Universității din Pitești.
