Alegerile prezidențiale din anul 2025 se desfășoară într-un climat favorabil dezinformării. Pentru a încerca să combată cât mai mult efectele acestor practici, autoritățile au venit cu mai multe sfaturi pe care alegătorii ar trebui să le ia în seamă, în special în perioada campaniei electorale.
Pentru alegerile prezidențiale din anul 2025, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat un ghid de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor.
Dezinformarea în 2025 implică, potrivit AEP, mai multe instrumente:
- conturi automatizare digitale pentru a publica opinii sau comentarii pe internet în așa fel încât să pară că informația provine de la oameni simpli, dar în realitate provine de la o anumită companie sau un grup politic; Scopul acestui instrument este de a face să pară că un produs/o opinie are mult sprijin public;
- dezvoltarea unor rețele de urmăritori falși;
- crearea unor videoclipuri cu conținut fals sau manipulator;
- promovarea publicității direcționate;
- trolling (comportamente distructive care au scopul de a insulta sau denigra anumite persoane pentru a provoca emoții negative) organizat;
*Detalii despre diferența dintre un bot și un troll, aici.
- meme-uri (imagini sau videoclipuri, de obicei cu tentă de glumă, care au un text asociat și care se răspândesc rapid pe internet);
Autoritățile române explică, practic, că dezinformarea în cadrul alegerilor duce „la creare și întreținerea unor neliniști și tensiuni sociale și inocularea sentimentului de neîncredere în instituțiile statului care se ocupă cu desfășurarea alegerilor”.
Cum se poate depista o știre falsă
AEP arată în acest ghid cum se poate depista o știre falsă. Principalele indicii sunt:
- Titluri senzaționale sau care sunt redactate într-o manieră alarmistă, dramatică;
- Dacă articolele sunt scrise cu majuscule, conțin erori repetate de ortografie, erori de traducere, semne de punctuație care introduc dramatism sau alarmare (exemplu, folosirea semnului exclamării în mod repetat);
*Există, însă, și situații în care editorii/autorii pot greși, din varii motive. Accentul în această situație cade pe erori repetate.
- Conțin formulări evazive care duc la presupuneri, lansare de zvonuri, conspirații;
*Informațiile obținute pe surse pot fi credibile în măsura în care jurnalistul/organizația care le publică este credibil/ă.
- Materiale publicitare politice care conțin elementele vizuale ale unui candidat, dar care în realitate sunt realizate de alți competitori politici.;
*Digi24.ro a tratat pe larg un exemplu practic în acest sens pe durata campaniei din noiembrie. Detalii, aici.
Trecând peste primele indicii, autoritățile române subliniază că verificarea informației trebuie să fie ghidată de o întrebare de bază, de tipul „Cum știm asta?”.
Astfel, după cum arată și AEP, ar fi util să se țină cont de următoarele aspecte:
- Citirea întregului conțin al articolului (și corelarea informației cu titlul);
- Atenție la denumiri neobișnuite ale sursei, denumiri ce nu pot fi asociate unei organizații/instituții cu o bună reputație;
- Verificați dacă site-ul de pe care citiți un articol/știre este o sursă credibilă, dar căutați și mai multe detalii (cum ar fi misiunea organizației, viziunea, politica editorială);
- Atenție la site-urile care pot fi clone ale unor alte site-uri tradiționale;
De exemplu, Digi24.ro a fost ținta unor campanii în care s-a folosit identitatea site-ului pentru a promova știri false. Detalii, aici.
- Verificarea autorului articolului – Ce se știe despre cel care s-a semnat pe articol? Ce activitate a avut în trecut? Ce a mai scris în trecut? Este o persoană reală?
*Digi24.ro, de exemplu, face diferențe între editor și autor. De obicei, știrile sunt semnate de editori, iar numele acestora (sau inițialele) apare la finalul articolului (numele autorului, dacă se semnează astfel, apare la începutul articolului), cu link activ către o altă pagină unde apar toate știrile semnate de acesta. Se poate căuta ulterior numele editorului pe internet și, de cele mai multe ori, se găsește și o pagină de social-media în care acesta indică faptul că lucrează la Digi24.
- Căutați răspunsuri la următoarele întrebări: Textul este coerent? Sunt prezentate și dezbătute mai multe puncte de vedere? Textul conține greșeli gramaticale, de punctuație sau ortografie? Încearcă textul să creeze emoții, mai ales negative? Sunt prezentate în text afirmații sau opinii nedemonstrate prin fapte și dovezi concrete? Este vorba de o informație veche și recontextualizată?
- Confirmați informațiile prezentate din mai multe surse. Încercați să vedeți dacă declarațiile atribuite unei persoane sunt reale;
*Prezentarea unor declarații, de cele mai multe ori, este însoțită și de sursă (exemplu: a zis candidatul într-un interviu la o anumită televiziune; a zis candidatul în cadrul unei conferințe de presă). Pentru verificarea acestor declarații, este indicat să căutați sursa primară (ex: interviul, conferința de presă).
- Puteți folosi NewsGuard pentru a identifica site-uri generate de inteligența artificială;
- Folosirea unor instrumente de tip Google Reverse Image Search pentru a găsi fotografii false;
Cum ar trebui să arate materialele electorale
Un alt aspect important de care trebuie să țină cont alegătorii este că Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit noi reguli pentru actorii politici în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din mai.
Astfel, materialele electorale trebuie să conțină neapărat:
- O indicație că este vorba de un material publicitar politic;
- Identitatea sponsorului – nume, adresă de e-mail, adresă poștală (dacă este publică) sau adresa la care își are sediul (dacă nu este persoană fizică);
- O mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă;
- O mențiune că sumele cheltuite pentru acest material publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de lege;
- O mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale;
AEP mai subliniază că este nevoie de atenție în cazul campaniilor care invocă proceduri neprevăzute de lege.
Potrivit instituției, e necesar de știut că dacă în ziua votului alegătorul desenează un chenar în care înscrie numele și prenumele unei persoane care nu se regăsește pe buletinul de vot, votul se va anula.
De asemenea, în cazul candidaților care anunță public că se retrag din cursa electorală, ei se vor regăsi pe buletinele de vot.
Totodată, mai arată AEP, „anunțul în spațiul public privind transferul voturilor către un alt candidat nu atrage consemnarea voturilor valabil exprimate primite de către respectivul candidat ca fiind voturi valabil exprimate pentru candidatul către care a afirmat că trebuie transferate voturile”.
Editor : M.G.
