Aleșii din Parlamentul României se inspiră de la Donald Trump. După ce președintele SUA a introdus „viza de aur” (Golden Visa), acum vedem o adaptare a măsurii și la noi, printr-un proiect de lege depus de PNL la Senat. Cetățenii din afara Uniunii Europene care investesc în România cel puțin 400.000 euro vor primi un permis de ședere temporară pe o perioadă de 5 ani. Ar putea să ceară apoi și cetățenia.
Proiectul este inspirat după modelul președintelui Donald Trump, care a lansat în Statele Unite o viză permanentă pentru SUA după modelul Carte verde, vândut pentru 5 milioane de dolari, cu faţa sa imprimată pe card.
Prin varianta românească a acestui proiect, străinii vor putea cumpăra titluri de stat românești și imobile pe care să le dețină cel puțin 5 ani. Pot opta și pentru acțiuni de la companiile românești listate la bursă.
Toate acestea, însă cu anumite condiții. Cei interesați trebuie să arate că sumele provin în primul rând din surse legale, că nu au avut sancțiuni și că nu prezintă riscul de securitate națională pentru țara noastră.
Citește și: Trump a lansat platforma online pentru „Cardul de aur”, viza de SUA pentru bogaţi: „Mii de persoane vor să se înscrie”
Programul „Golden Visa” prevede consultarea obligatorie a Serviciului Român de Informatți (SRI), Serviciului de lnformații Externe (SIE), Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și altor instituții relevante înainte de emiterea permiselor.
De dreptul de ședere vor avea parte nu doar investitorii care aplică la acest program, ci și membrii familiei, iar după 5 ani de investiții, străini ar putea solicita inclusiv obținerea cetățeniei române, respectând, desigur, cerințele impuse de lege.
Bune practici şi exemple din Uniunea Europeană
Parlamentarii PNL prezintă, în expunerea de motive a propunerii legislative depuse la Senat, prim for sesizat, exemple ale unor state în care un astfel de program a avut succes.
Grecia a introdus programul Golden Visa în 2013. Până în 2024 a emis peste 9.000 de permise pentru investitori principali şi a atras peste 2,6 miliarde euro în investitii. Programul a fost initial bazat pe achiziția de proprietăți de minimum 250.000 euro, însă Guvernul elen a majorat treptat pragurile la 400 -800.000 euro în zonele aglomerate pentru a tempera creşterea prețurilor la locuințe. Permisul este valabil 5 ani şi poate fi reinnoit atâta timp cât proprietatea este păstrată; nu există obligativitate de şedere, făcând programul atractiv pentru investitori internaționali.
Portugalia are un program a atras peste 7,3 miliarde euro de la lansarea sa in 2012, însă peste 90% din investiții au fost în imobiliare, contribuind la creşterea prețurilor şi la o criză a locuințelor. În 2024, Portugalia a eliminat achizițiile imobiliare şi depozitele bancare din program, păstrând doar investițiile în fonduri şi donații; această reformă reflect cerințele UE de a orienta capitalul către sectoare productive şi de a preveni specula imobiliară.
Spania a lansat programul de viză pentru investitori în 2013, solicitând minimum 500.000 euro pentru achiziții imobiliare. Până în 2022, a emis aproximativ 5.000 de permise, dar peste 94% din investiții au vizat sectorul imobiliar. În 2024-2025, guvernul spaniol a decis să închidă programul din cauza impactului asupra accesibilității locuințelor şi a presiunii exercitate de Comisia Europeană, devenind un exemplu de corecție legislativă atunci când efectele sociale devin negative.
Ungaria a operat un program de obligațiuni guvernamentale între 2013-2017. În 2024 a lansat un nou „Guest Investor Program”, care prevede o rezidență valabilă 10 ani pentru cei care investesc 250.000 euro într-un fond imobiliar sau 500.000 euro în proprietăți; o opțiune de donație de 1 milion euro către instituții publice va fi disponibilă ulterior. Beneficiarii nu sunt obligați să locuiască în Ungaria, iar investiția trebuie menținută 5 ani. Programul ungar este competitiv ca prag şi demonstrează tendința de diversificare a instrumentelor (fonduri imobiliare, donații) şi de aliniere la cerintele UE.
Bulgaria a abrogat schema de cetătenie contra investitii în 2022, dar a introdus un program de rezidență permanentă prin investiții în 2024, solicitând 512.000 euro investiți într-un fond de investiții înregistrat local. Investitorii obțin direct rezidență permanentă şi pot aplica pentru cetătenie după 5 ani. Programul implică verificări ale provenienței fondurilor şi ale reputației investitorilor, realizate de Agenda Bulgară de lnvestiții, reprezentând un model de due diligence robust.
Italia oferă un „Investor Visa” valabil doi ani, reînnoibil, pentru investiții în titluri de stat italiene (2 milioane euro), acțiuni la companii italiene (500.000 euro), start-up-uri inovatoare (250.000 euro) sau donatii filantropice (1 milion euro). Programul pune accent pe investiții productive şi filantropice, nu pe achiziții imobiliare, iar procedura este digitalizată şi coordonată printr-un comitet inter-instituțional, oferind un bun exemplu de centralizare şi transparență.
Malta a fost renumită pentru schema sa de cetătenie contra investitii, însă Curtea de Justiție a UE a stabilit în aprilie 2025 că aceasta contravine dreptului european. Programul maltez de rezidentă permanentă (MPRP) continuă insă să funcționeze; el solicită investitorilor să achiziționeze sau să închirieze o proprietate (cel putin 375.000 euro achiziție sau 14.000 euro chirie anuală) şi să plătească contributii guvernamentale şi donații care totalizează aproximativ 99.000 euro. Solicitanții trebuie să dețină capital de minimum 500.000 euro (150.000 euro în active financiare), să treacă verificări stricte de integritate şi să demonstreze că nu reprezintă un risc pentru securitatea națională . Malta monitorizează anual statutul rezidentilor şi poate retrage dreptul de şedere dacă regulile sunt încălcate.
Cipru oferă rezidentă permanentă investitorilor care plasează minimum 300.000 euro în proprietăti imobiliare, actiuni sau fonduri . Deşi această schemă a generat aproximativ 1,4 miliarde euro anual, ea a fost criticată pentru că a permis unor infractori să obțină cetățenie, ceea ce a determinat închiderea programului de cetățenie contra investitii în 2020. Cipru menține programul de rezidență, dar a sporit controalele şi cerințele de transparență.
Editor : Ana Petrescu
