„Am fost îngrozit”, spune Sir Alex Ferguson, unul dintre cei mai aprigi, mai explozivi şi mai titraţi antrenori din istoria fotbalului. Legendarul fost antrenor al echipei Manchester United îşi aminteşte de ziua în care s-a întors la Old Trafford pentru prima dată după ce a suferit o hemoragie cerebrală în mai 2018, relatează BBC.
La patru luni după operaţia de urgenţă, Ferguson – faimos pentru modul său de a-şi certa jucătorii („tratamentul cu uscătorul de păr”) în perioada în care United domina fotbalul englez – s-a întors pentru a-şi urmări iubitul club în meciul împotriva celor de la Wolves, în Premier League.
Omul care a reuşit să transforme în realitate visurile fanilor United din întreaga lume nu era sigur de felul în care va fi primit de suporteri.
„Aş vrea să pot spune că m-am simţit în largul meu. Nu a fost aşa”, a declarat Ferguson pentru emisiunea BBC Breakfast.
Nu avea de ce să-şi facă griji.
Ferguson şi soţia sa, Cathy, au fost întâmpinaţi cu o ovaţie în picioare când şi-au ocupat locurile în loja oficialilor, înainte de începerea meciului.
„Soţia mea era alături de mine şi era pe punctul de a plânge”, a spus el. „Când ne-am aşezat, mi-a spus: «E fantastic.»”
Ferguson se retrăsese de cinci ani – după ce câştigase 38 de trofee în cei 26 de ani în fruntea echipei United – în momentul în care a suferit o hemoragie cerebrală, la vârsta de 76 de ani.
Acum, la trei luni distanţă de împlinirea vârstei de 85 de ani, el spune: „Mă simt destul de bine, în ciuda unor mici accidentări.”
Scoţianul are o nouă carte în curs de apariţie – „Games of My Life”. Aceasta povesteşte 21 de meciuri decisive din cariera sa de jucător şi antrenor, oferind perspective noi asupra parcursului său de la Glasgow-ul clasei muncitoare până la dominarea fotbalului englez – şi a Europei – în calitate de antrenor al lui United.
Ferguson este recunoscător că poate vorbi despre meciurile care l-au ajutat să se formeze.
„Îmi pierdusem vocea; nu puteam vorbi”, spune el despre zilele imediat următoare operaţiei pe creier. „A fost un moment înspăimântător. Îmi amintesc că nepoţii mei au venit să mă vadă, iar eu îmi pierdusem vocea. Apoi au adus o terapeută, iar ea a început să-mi ceară să scriu numele unor păsări, ale unor animale, ale unor râuri. Aşa mi-am recăpătat vocea.”
„Era să renunţ la fotbal pentru Canada”
Ferguson a câştigat tot ce se putea câştiga în perioada în care a antrenat echipa United, între 1986 şi 2013, inclusiv 13 titluri de campion al Premier League.
El a transformat echipa într-o maşinărie de victorii, iar istoria şi tradiţia clubului United îi curgeau prin vene.
Pe lângă cele două titluri în Liga Campionilor, Ferguson a condus echipa la cinci victorii în FA Cup, a câştigat de patru ori Cupa Ligii şi a adăugat în vitrina de trofee de la Old Trafford Cupa Mondială a Cluburilor, Supercupa Europei, Cupa Cupelor Europene şi Cupa Intercontinentală.
În cartea sa, Ferguson a selectat meciurile de referinţă din cariera sa, de la câştigarea primei sale finale de cupă jucând pentru Govan High School din Glasgow în 1955, la vârsta de 13 ani, până la retragerea sa din funcţia de antrenor în 2013.
„Acela a fost punctul meu de plecare”, spune el, ţinând în mână medalia primită după acea victorie în cupă de acum 71 de ani.
„Am jucat pentru echipele şcolare din Glasgow, pentru echipele şcolare din Scoţia şi pentru echipa de tineret a Scoţiei. Acolo a început cariera mea şi pot privi înapoi cu mare satisfacţie.”
Ferguson descrie copilăria petrecută în Govan ca fiind „ceea ce m-a format”. El spune că şi-a dezvoltat încrederea în sine datorită mamei sale, Elizabeth, iar dorinţa de a reuşi i-a fost insuflată de tatăl său, Alexander, care lucra în şantierele navale din Govan, de pe râul Clyde.
„Era atât de mândru de mine şi de fratele meu”, spune Ferguson.
„Era un antrenor exigent, pentru că de fiecare dată când marcam o triplă sau un gol, mama îmi spunea «e grozav, fiule».” Tatăl său, în schimb, îi oferea critici constructive şi dure, indiferent de câte goluri marca Ferguson.
După ce a debutat la vârsta de 16 ani ca atacant la Queen’s Park, Ferguson a ajuns la St Johnstone, unde a trecut printr-o perioadă frustrantă şi era pe punctul de a renunţa la fotbal pentru a începe o nouă viaţă în Canada.
„Nu-mi plăcea deloc. Nu jucam în echipa principală; eram tot timpul la rezerve”, spune el.
„Am completat toate formularele şi am sunat-o pe mătuşa mea din Canada, pentru că pe atunci era nevoie de un sponsor, şi nu le-am spus nimic mamei şi tatălui meu.”
A doua zi, St Johnstone, decimată de o epidemie de gripă în rândul jucătorilor, a ajuns la Ibrox pentru a înfrunta echipa Rangers. Ferguson, în vârstă de 21 de ani, a fost promovat în echipa de start şi a marcat o triplă.
Această performanţă din 1963, care i-a schimbat viaţa, i-a relansat cariera de jucător şi l-a pus pe drumul spre a deveni unul dintre cei mai mari antrenori din istoria fotbalului.
„Le-aş spune tinerilor: nu rataţi cea mai mare oportunitate din viaţa voastră. Important este să o recunoaşteţi.”