Dacă rostești numele Donald Trump în piețele angro și târgurile comerciale din China, oamenii încep să chicotească. Președintele SUA și tarifele sale de 145% nu au insuflat frică multor comercianți chinezi. În schimb, au inspirat o armată de naționaliști chinezi online să creeze meme-uri batjocoritoare într-o serie de videoclipuri virale. Unele dintre ele, generate cu inteligență artificială, îi prezintă pe președintele Trump, vicepreședintele JD Vance și magnatul tehnologiei Elon Musk lucrând la liniile de asamblare a încălțămintei și a iPhone-urilor, scrie BBC.
Visul economic al lui Xi Jinping, sub presiune
China nu se comportă ca o națiune care se confruntă cu perspectiva unor dificultăți economice, iar președintele Xi Jinping a precizat clar că Beijingul nu va da înapoi.
„De peste 70 de ani, China s-a bazat întotdeauna pe autosuficiență și muncă asiduă pentru dezvoltare… nu s-a bazat niciodată pe darurile nimănui și nu se teme de nicio reprimare nerezonabilă”, a declarat el luna aceasta.
Încrederea sa s-ar putea datora parțial faptului că Beijingul este mult mai puțin dependent decât era acum 10 ani de exporturile către SUA. Dar adevărul este că strategiile de reducere a riscurilor și creșterile tarifare ale lui Trump pun presiune pe punctele sensibile care există deja în economia Chinei aflată în dificultate. Având în vedere criza locuințelor, creșterea nesiguranței locurilor de muncă și îmbătrânirea populației, chinezii pur și simplu nu cheltuiesc atât cât și-ar dori guvernul lor.
Xi a venit la putere în 2012 cu visul unei Chine revigorate. Acest lucru este acum testat sever – și nu doar de tarifele americane. Acum, întrebarea este dacă tarifele impuse de Trump vor slăbi visurile economice ale lui Xi sau dacă poate el transforma obstacolele existente în oportunități.
Provocările interne ale lui Xi Jinping
Cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, China are, în teorie, o piață internă imensă. Există însă o problemă. Se pare că oamenii nu sunt dispuși să cheltuiască bani în timp ce perspectivele economice ale țării sunt incerte.
Acest lucru nu a fost determinat de războiul comercial, ci de prăbușirea pieței imobiliare. Multe familii chineze și-au investit economiile de-o viață în case, doar pentru a vedea prețurile scăzând vertiginos în ultimii cinci ani.
Dezvoltatorii imobiliari au continuat să construiască chiar și în timp ce piața imobiliară se prăbușea. Se crede că întreaga populație a Chinei nu ar putea ocupa toate apartamentele goale din țară.
Fostul șef adjunct al biroului de statistică din China, He Keng, a recunoscut în urmă cu doi ani că „estimarea cea mai extremă” este că există acum suficiente locuințe goale pentru 3 miliarde de oameni.
Un călător prin provinciile chinezești și va vedea că acestea sunt pline de proiecte goale – rânduri de clădiri impunătoare din beton, etichetate drept „orașe fantomă”. Altele au fost amenajate, grădinile au fost amenajate, ferestrele sunt încadrate de draperii și par pline de promisiunea unei noi case. Dar noaptea, când nu vezi nicio lumină, îți poți da seama că apartamentele sunt goale. Pur și simplu nu există destui cumpărători care să se ridice la nivelul acestui nivel de construcție.
Guvernul a acționat acum cinci ani pentru a restricționa suma de bani pe care dezvoltatorii imobiliari o puteau împrumuta. Însă daunele aduse prețurilor locuințelor și, implicit, încrederii consumatorilor din China, au fost deja produse, iar analiștii au estimat o scădere de 2,5% a prețurilor locuințelor în acest an, potrivit unui sondaj Reuters din februarie.
Și nu doar prețurile locuințelor îngrijorează familiile chineze din clasa de mijloc.
Oamenii sunt îngrijorați de posibilitatea ca guvernul să le ofere o pensie – în următorul deceniu, aproximativ 300 de milioane de persoane, care au în prezent vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, urmează să părăsească piața muncii chineză. Conform unei estimări din 2019 a Academiei Chineze de Științe Sociale, administrată de stat, fondul de pensii al guvernului ar putea rămâne fără bani până în 2035.
Există, de asemenea, temeri cu privire la posibilitatea ca fiii, fiicele și nepoții lor să obțină un loc de muncă, pentru că milioane de absolvenți de facultate se luptă să găsească un serviciu. Mai mult de una din cinci persoane cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani din zonele urbane sunt șomere în China, conform datelor oficiale publicate în august 2023. Guvernul nu a publicat cifrele șomajului în rândul tinerilor de atunci.
Problema este că Beijingul nu poate pur și simplu să apese pe un comutator și să treacă de la vânzarea de bunuri către SUA la vânzarea lor către cumpărători locali.
„Având în vedere presiunea descendentă asupra economiei, este puțin probabil ca cheltuielile interne să poată fi extinse semnificativ pe termen scurt”, spune profesorul Nie Huihua de la Universitatea Renmin.
„Înlocuirea exporturilor cu cererea internă va necesita timp.”
Potrivit profesorului Zhao Minghao, director adjunct al Centrului pentru Studii Americane de la Universitatea Fudan, „China nu are așteptări mari în ceea ce privește discuțiile cu administrația Trump… Adevăratul câmp de luptă constă în ajustarea politicilor interne ale Chinei, cum ar fi stimularea cererii interne.”
Pentru a relansa o economie în scădere, guvernul a anunțat subvenții de miliarde pentru îngrijirea copiilor, creșteri salariale și concedii mai bine plătite. De asemenea, a introdus un program de 41 de miliarde de dolari care oferă reduceri la articole precum electronicele de larg consum și vehiculele electrice (VE) pentru a încuraja mai mulți oameni să cheltuiască. Însă profesorul Zhang Jun, decanul catedrei de economie de la Universitatea Fudan, consideră că acest lucru nu este „sustenabil”.
„Avem nevoie de un mecanism pe termen lung”, spune el. „Trebuie să începem să creștem venitul disponibil al locuitorilor.”
Acest lucru este urgent pentru Xi. Visul prosperității pe care l-a vândut când a preluat puterea acum 13 ani nu a devenit realitate.
Un test politic pentru Xi
Xi este, de asemenea, conștient de faptul că China are o generație tânără descurajată, îngrijorată de viitorul său. Acest lucru ar putea însemna probleme mai mari pentru Partidul Comunist: proteste sau tulburări.
Un raport al China Dissent Monitor al Freedom House susține că protestele determinate de nemulțumiri financiare au înregistrat o creștere bruscă în ultimele luni.
Toate protestele sunt rapid înăbușite și cenzurate pe rețelele sociale, așa că este puțin probabil să reprezinte o amenințare reală pentru Xi, deocamdată.
„Numai atunci când țara și națiunea merg bine, fiecărei persoane îi poate merge bine”, a spus Xi în 2012.
Această promisiune a fost făcută atunci când ascensiunea economică a Chinei părea de neoprit. Acum pare incertă.
În ultimul deceniu, țara a făcut progrese uriașe în domenii precum electronica de larg consum, bateriile, vehiculele electrice și inteligența artificială, ca parte a unei tranziții către o producție avansată.
A rivalizat cu dominația tehnologică americană cu chatbot-ul DeepSeek și BYD, care a depășit Tesla anul trecut și a devenit cel mai mare producător de vehicule electrice din lume.
Totuși, tarifele impuse de Trump amenință să dea peste cap lucrurile.
Restricțiile privind vânzarea de cipuri cheie către China, inclusiv cea mai recentă măsură de înăsprire a exporturilor de către gigantul american Nvidia, de exemplu, au ca scop limitarea ambițiilor lui Xi pentru supremația tehnologică.
În ciuda acestui fapt, Xi știe că producătorii chinezi sunt avantajați de zeci de ani, astfel încât producătorii americani se luptă să găsească aceeași scară de infrastructură și forță de muncă calificată în alte părți.
Transformarea unei provocări într-o oportunitate
Președintele Xi încearcă, de asemenea, să folosească această criză drept catalizator pentru schimbări suplimentare și pentru a găsi mai multe piețe noi pentru China.
„Pe termen scurt, unii exportatori chinezi vor fi puternic afectați”, spune profesorul Zhang. „Însă companiile chineze vor prelua inițiativa de a ajusta destinația exporturilor pentru a depăși dificultățile. Exportatorii așteaptă și caută noi clienți.”
Primul mandat al lui Donald Trump a fost un semnal pentru China de a căuta cumpărători în alte părți. China și-a extins legăturile în Asia de Sud-Est, America Latină și Africa, iar inițiativa comercială și de infrastructură „Centura și Drumul” a consolidat legăturile cu așa-numitul Sud Global.
China culege roadele acestei diversificări. Peste 145 de țări fac mai mult schimb comercial cu China decât cu SUA, potrivit Institutului Lowy.
În 2001, doar 30 de țări au ales Beijingul ca principal partener comercial în detrimentul Washingtonului.
Câștiguri geopolitice
Întrucât Trump vizează atât prietenii, cât și dușmanii, unii cred că Xi poate răsturna și mai mult actuala ordine mondială condusă de SUA și își poate prezenta țara ca un partener comercial și lider global stabil și alternativ.
Liderul chinez a ales Asia de Sud-Est pentru prima sa călătorie în străinătate după anunțul tarifelor, simțind că vecinii săi vor deveni neliniștiți din cauza taxelor impuse de Trump.
Aproximativ un sfert din exporturile chinezești sunt acum fabricate sau expediate printr-o a doua țară, inclusiv Vietnam și Cambodgia.
Acțiunile recente ale SUA ar putea reprezenta, de asemenea, o șansă pentru Xi de a modela pozitiv rolul Chinei în lume.
„Politica tarifară coercitivă a lui Trump este o oportunitate pentru diplomația chineză”, spune profesorul Zhang.
China va trebui însă să acționeze cu prudență. Unele țări vor fi îngrijorate că produsele fabricate pentru SUA ar putea ajunge să le inunde piețele.
Tarifele impuse de Trump în 2016 au trimis o supraabundență de importuri ieftine din China, destinate inițial Statelor Unite, în Asia de Sud-Est, afectând mulți producători locali.
Potrivit profesorului Huihua, „aproximativ 20% din exporturile Chinei merg către SUA – dacă aceste exporturi ar inunda orice piață regională sau țară, ar putea duce la dumping și la o concurență acerbă, declanșând astfel noi fricțiuni comerciale”.
China a supus alte națiuni unor restricții comerciale în ultimii ani.
În 2020, după ce guvernul australian a solicitat o anchetă globală privind originile și gestionarea timpurie a pandemiei de Covid, despre care Beijingul a susținut că a fost o manevră politică împotriva sa, China a impus tarife vamale pentru vinul și orzul australian și a impus măsuri de biosecuritate pentru o parte din carnea de vită și cherestea, precum și interdicții pentru cărbune, bumbac și homar. Unele exporturi australiene de anumite bunuri către China au scăzut aproape la zero.
Ministrul australian al Apărării, Richard Marles, a declarat la începutul acestei luni că națiunea sa nu va „ține de mână China” în contextul escaladării războiului comercial dintre Washington și Beijing.
Acțiunile din trecut ale Chinei ar putea împiedica actuala extindere globală a lui Xi, iar multe țări ar putea fi dispuse să aleagă între Beijing și Washington.
Pariul Beijingului
Chiar și cu toate dificultățile, Xi pariază că Beijingul va putea rezista oricărei dificultăți economice mai mult timp decât Washingtonul în această competiție între marile puteri.
Și se pare că Trump a clipit primul, săptămâna trecută sugerând o posibilă schimbare de direcție în ceea ce privește tarifele, spunând că taxele pe care le-a impus până acum importurilor chinezești „vor scădea substanțial, dar nu vor fi zero”.
Între timp, rețelele sociale chineze au intrat din nou în acțiune.
„Trump s-a retras” a fost unul dintre subiectele de căutare în tendințe pe platforma chineză Weibo, după ce președintele SUA și-a atenuat abordarea față de tarifele vamale.
Chiar dacă sau când vor avea loc discuții, China joacă un joc mai lung. Ultimul război comercial a forțat-o să își diversifice piața de export din SUA către alte piețe – în special în Sudul Global.
Acest război comercial pune China în situația de a-și vedea propriile defecte – iar dacă le va putea remedia va depinde de politicile elaborate la Beijing, nu la Washington.
Editor : Ș.R.
