Ideea că migranții vor să le fure locurile de muncă românilor sau să îi înlocuiască complet se propagă tot mai mult în România – țara cu cei mai mulți oameni plecați peste hotare din Europa. În timp ce politicienii partidelor extremiste îndeamnă la renegarea muncitorilor străini, pe străzi și la locurile de muncă încep să apară violențe. Specialiștii spun că „problema“ migranților reprezintă o nouă temă de campanie, într-o societate mult prea tensionată după anularea alegerilor. Dar cum de am ajuns aici?
- Marți seară, pe o stradă din București, un cetățean străin care făcea livrări cu bicicleta a fost lovit de un tânăr care i-a cerut să se întoarcă în țara lui, susținând că este un „invadator”.
- Săptămâna trecută, mai mulți muncitori români și din Nepal, angajați într-o fabrică de mobilă din Baia Mare, s-au bătut în unitatea de producție.
Val de acțiuni anti-migranți
Formațiunile cu discursuri extremiste de la noi din țară au avut numeroase poziții de-a lungul timpului împotriva migranților.
Deputatul AUR Dan Tănasă i-a îndemnat recent pe oameni, printr-o postare pe Facebook, să refuze comenzile, dacă acestea nu sunt livrate de români. Tot acesta a declarat în Parlament, în luna mai, că nu vrea să vadă „picior de azilant și de refugiat în România”.
Recent, liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj ad-hoc pe pagina lui de Facebook, unde și-a întrebat urmăritorii dacă ar trebui expulzați mai mulți cetățeni pakistanezi care au fost prinși după ce au capturat lebede pe râul Argeș, iar Diana Șoșoacă a vorbit despre „înlocuirea planificată a poporului român”.
„Înlocuirea planificată a poporului român cu alte neamuri se desfășoară sub ochii noștri. (…) Amestecarea unor seminții cu culturi foarte diferite în același spațiu geografic duce inevitabil la conflict”, a scris Diana Șoșoacă pe Facebook, după conflictul muncitorilor din Baia Mare.
De ce aduc angajatorii muncitori străini?
Adriana Iftime, vicepreședintă a Patronatului Societăților din Construcții, susține că de 10 ani în România este o criză a forței de muncă.
„Se știe că cel puțin în ultimii 10 ani, în România este o acută criză de forță de muncă, cu atât mai mult în zona construcțiilor. (…) În ultimii trei ani au intrat în țară 26.000-27.000 de străini, mai ales asiatici, 99% asiatici, cu care să se acopere o parte din deficit”, a explicat aceasta.
Reprezentanta constructorilor a dezmințit informația potrivit căreia muncitorii străini ar primi mai mulți bani decât românii:
„Nu, nici vorbă. Sunt tratați după regulile și legile românești. Este adevărat că antreprenorul are mai multe costuri cu ei, pentru că trebuie să asigure cazare, sunt costuri cu deplasările, dar este o cheltuială pe care o suportă patronul”, a punctat Adriana Iftime.
Migranții, folosiți în campanie de politicieni
Răzvan Petri, fondator „Politica la Minut”, este de părere că partidele extremiste folosesc tema migranților pentru a aduna capital de imagine.
„Noi am avertizat încă de anul trecut, spunând că se prefigurează a fi o nouă temă de campanie pentru partidele extremiste. Odată cu trecerea pandemiei, aclimatizarea războiului pe care îl avem la graniță, extremiștii au nevoie de un nou inamic fals”, explică acesta, într-o declarație acordată Digi24.ro.
„Copiază modelele din SUA“
„Copiază modele din SUA, Franța, Polonia, unde migrația este o temă importantă – au fost proteste susținute de partidele extremiste de acolo. (…) Este dublu discurs aici, pentru că naționaliștii români sunt protectivi cu diaspora românească, sar imediat ce văd o nedreptate făcută românilor din străinătate, dar nu oferă aceleași drepturi și aceeași protecție imigranților din România”, a mai spus Răzvan Petri.
Ce fac specialiștii în combaterea discriminării?
Cătălin Raiu, membru în colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a explicat pentru Digi24.ro că, în urma anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut, valul de extremism a crescut:
„După noiembrie 2024 avem în România un val de populism și extremism pe care societatea noastră nu l-a mai experimentat și asta generează comportamente care devin modele pentru diferiți oameni”.
„Valul de incitare la ură pe social media, aproape de necontrolat”
Instituțiile statului, depășite?
„Valul de incitare la ură în social media în special este uriaș, aproape de necontrolat. Instituțiile statului nu au cum să monitorizeze tot ce se întâmplă acolo. (…) Trebuie să ne întoarcem la legislație – incitarea la ură fiind înțeleasă ca o agresiune împotriva demnității umane, iar instituțiile statului trebuie să tragă semnal de alarmă”, a mai declarat Cătălin Raiu.
Reprezentantul CNCD susține că, pentru a face acțiuni mai ample, fie ele de control sau de conștientizare, instituțiile au nevoie de o mai bună finanțare:
„Suntem într-o situație în care instituțiile statului care se ocupă cu drepturile omului sunt un pic relativizate. (…) Nu suntem într-un context fericit. Pe de o parte suntem chemați să ne luptăm cu acest val de ură din societate, care nu e o treabă simplă, pe de altă parte suntem la coada guvernului privind alocarea de resurse”.
Când a început România să importe muncitori din Asia
Anul 2022 a reprezentat un „boom” al aducerii de angajați străini pe piața forței de muncă din România. Față de anul anterior, cotele de muncitori străini s-au dublat și chiar au crescut de 10 ori raportat la perioada 2017-2018.
- 2018: 8.000
- 2019: 30.000
- 2020: 30.000
- 2021: 50.000
- 2022: 100.000
Până în prezent, cotele s-au păstrat la nivelul anului 2022.
„În acest an 100.000 de lucrători străini ar putea fi admiși pe piața forței de muncă din România pentru a acoperi deficitul de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri, panificație etc.”, se arată în explicația dată de Ministerul Muncii, în 2022, după dublarea cotei.
